De aproape trei ani, de cand au fost sistate platile la toate sucursalele Cooperativei de Credit – Banca Populara Minerva, mii de deponenti asteapta inca restituirea banilor. La Judecatoria Iasi se afla pe rol procesul privind falimentul organizatiei cooperatiste din Iasi. Judecatorii spun ca lucreaza cu -o fantoma- a asa-zisei banci, singurul lucru cert fiind un cont prin care se opera la Iasi, in care sunt blocati 375 milioane de lei.
La fel ca in atatea alte cazuri de falimente bancare, cel al Cooperativei de Credit – Banca Populara Minerva pare a fi fara sfarsit. Deponentii de la cele 16 agentii din tara asteapta deznodamantul proceselor declansate la mai multe tribunale din tara, in urma carora s-ar putea stabili modul in care se vor face despagubirile. La Iasi, pe masa judecatorilor sta un dosar urias, format din cinci parti, fiecare de cateva sute de pagini. Desi nu stagneaza, procesul aflat pe rol la Judecatoria Iasi nu da nici inainte. Motivul? Pentru a da o solutie cauzei de la Iasi, magistratii ieseni trebuie sa astepte o hotarare definitiva si irevocabila de la un alt tribunal.
Procesul de la Iasi este legat de cel de la Galati
In acest moment, judecatorul sindic delegat in aceasta cauza la Iasi este informat permanent cu privire la cursul procesului de la Galati, precum si cu informatii de la lichidatorul bancii.
Cazul Cooperativei de Credit Minerva a creat numerose derute, mai ales intre deponenti. Neclaritatile provin de la faptul ca oamenii nu stiu unde sa solicite restituirea sumelor. Potrivit legii, in cazul in care o banca da faliment, toate demersurile pentru recuperarea depozitelor se fac pe adresa sediului central al institutiei, chiar daca banii au fost depusi prin agentii sau sucursale. In cazul Cooperativei de Credit Minerva, tocmai acest lucru nu este clar. Instanta trebuie sa decida daca la Iasi a existat o institutie de sine statatoare sau doar o agentie, cu sediul central la Galati. Neclaritatea a pornit de la faptul ca in 2001, cand BNR a decis intrarea in lichidare judiciara a asa-zisei banci, conducerea de la Galati a luat decizia de a diviza intregul sistem cooperatist in mai multe organizatii judetene de sine statatoare. Deci, contrar deciziei Bancii Centrale, sefii cooperatiei au demarat demersurile pentru transformarea celor 16 agentii judetene ale Cooperativei de Credit Minerva in organizatii cooperatiste de sine statatoare.
Dilema banilor
In momentul crearii retelei, conducerea de la Galati a semnat un act, numit de ei -protocol-, prin care transmitea bancii iesene un patrimoniu in valoare de 22,4 miliarde de lei. Numai ca transferul s-a facut numai pe hartie, la Iasi neajungand, concret, nimic.
Daca judecatorii galateni decid ca infiintarea la Iasi a organizatiei de sine statatoare a fost legala, se vor demara aici actiunile de lichidare si impartire a banilor catre creditori. Tot la Galati se va decide daca -protocolul- este valabil, iar la cooperativa din Iasi trebuie sa vina cele peste 22,4 miliarde de lei, in conturile din Iasi mai aflandu-se doar 375 de milioane.
Fantoma de la Iasi
O alta problema cu care se confrunta judecatorii de la Iasi este aceea ca nu au la dispozitie nici un fel de acte contabile ale cooperativei de la Iasi, pentru ca nu s-a tinut nici o evidenta. -Lucram cu o fantoma-, declara judecatorii ieseni. Trebuie spus ca deponentii mai pot depune -declaratii de creanta- in care sa solicite sumele pierdute si cel mai bine ar fi sa se adreseze Judecatoriei de la Iasi. In ceea ce priveste restituirea sumelor, in cel mai fericit caz, fiecare deponent va primi o parte din bani. Este aproape imposibil ca oamenii sa mai spere sa incaseze intreaga suma pierduta, la care sa se adauge dobanda sau o actualizare, cum ar fi normal. Pana in prezent, doar 32 de ieseni au depus astfel de declaratii, solicitand sume cuprinse intre 1,5 si 153 milioane de lei, totalul solicitat ridicandu-se la peste un miliard de lei. In plus, 200 de deponenti reuniti in Asociatia Deponentilor Pagubiti la Cooperativa de Credit – Banca Populara Minerva Galati, agentia Iasi, au depus si ei un tabel cu numele si sumele cu care au fost -pagubiti-, totalul ridicandu-se la circa 3,7 miliarde de lei.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
