Economia statelor din Europa de Est si din fosta URSS si-a incetinit ritmul de crestere in 2002, dar a ramas mai dinamica decat media mondiala, a estimat Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) in raportul sau anual cu privire la procesul de tranzitie din regiune, transmite AFP. Cresterea economica a statelor est-europene ar trebui sa atinga 3,5% in 2002, in timp ce cresterea medie mondiala nu a depasit 1,7%, a precizat BERD, care prognozeaza o expansiune regionala de 4% in 2003, dupa cea de 4,2% din 2001.
Potrivit lui Willem Buiter, economist-sef al BERD, -productivitatea agricola s-a ameliorat mai putin decat in alte sectoare, saracia este mai raspandita, serviciile publice nu sunt la fel de dezvoltate-. Raportul BERD este insotit de o ancheta cu privire la coruptia in statele estice, efectuata in parteneriat cu Banca Mondiala in randul a 6.000 de directori de companii din 26 de state. In comparatie cu o ancheta similara efectuata in 1999, studiul arata o imbunatatire cu o jumatate de punct a climatului de afaceri, pe o scara de la unu la patru.
2% din vanzarile firmelor romanesti se duce pe mita
Studiul precizeaza ca proportia comisioanelor platite responsabililor publici este cea mai importanta in sudul Europei de Est si in Comunitatea Statelor Independente (CSI). Sume de peste 2% din vanzarile totale reprezinta mita platita de companiile din Albania, Georgia, Kazahstan, Kirghizstan, Republica Moldova, Romania, Tadjikistan si Ucraina, se mai arata in raport.
In ceea ce priveste statele candidate la aderarea la Uniunea Europeana, Buiter a recunoscut ca adaptarea economiilor respective la Pactul de Stabilitate european, care interzice un deficit public de peste 3% din PIB, va fi delicata. Unele dintre aceste tari au deficite bugetare superioare nivelului de 5% din PIB. Deficitele sunt partial acoperite prin asistenta financiara acordata de Bruxelles, dar, pentru restul deficitului, aceste state -vor fi nevoite sa-si modifice prioritatile pentru cheltuielile publice sau sa-si mareasca veniturile-, respectiv impozitele, a subliniat economistul-sef al BERD. -Aceste tari se vor gasi in fata unei dileme fiscale-, a adaugat el, mentionand ca, prin reforme suplimentare, ele ar putea atrage mai multe capitaluri private din strainatate, pentru investitii in unele servicii publice.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
