Aproape o treime din tot ce s-a produs anul trecut in Romania provine din economia subterana. Potrivit unui studiu al Centrului Roman de Politici Economice, economia subterana a reprezentat, in 2000, 31% din Produsul Intern Brut total al tarii, respectiv 45% din PIB-ul sectorului oficial. In acest calcul nu sunt incluse si activitatile criminale, de tipul traficului de droguri sau de arme, ci numai activitatile legale sustrase intentionat raportarii catre autoritatile publice. Pentru acelasi an, Institutul National de Statistica estimase valori mult mai mici ale economiei subterane: doar 21% din PIB-ul total, respectiv 27% din cel al sectorului oficial.
La un Produs Intern Brut al sectorului oficial de circa 787.000 miliarde de lei (29 miliarde de dolari), rezulta ca economia subterana din 2000 poate fi cuantificata la aproximativ 354.000 miliarde de lei, respectiv 13 miliarde de dolari. Pentru aceste sume, obtinute din diverse activitati economice, statul nu a incasat nici un leu impozit. Autorii studiului publicat de Centrul Roman de Politici Economice (Cornel Tarhoaca, Lucian Liviu Albu, Silvia Caragea, Lucian Croitoru, Daniel Daianu, Emilian Dobrescu, Claudiu Doltu, Clementina Ivan Ungureanu, Eladia Prandea) arata ca cea mai mare parte din economia subterana, mai exact 72%, se regaseste in sectorul formal, adica in activitatea persoanelor juridice organizate ca societati, a cvasisocietatilor si a institutiilor publice. La restul de 28% din economia subterana au contribuit asociatiile familiale, liber-profesionistii si gospodariile familiale, respectiv sectorul informal. 78,2% dintre acestia din urma au inselat statul prin neplata taxelor pe venit datorate, iar 21,8% prin neinregistrarea activitatilor desfasurate.
Sectorul serviciilor a contribuit cu 51% din economia subterana totala. In cazul asociatiilor si gospodariilor familiale si a liber-profesionistilor, 29% dintre activitatile subterane s-au desfasurat in comert, 20,4% in domeniul constructiilor, 14,3% in industria de procesare, 10,5% in domeniul transporturilor, 9% in hoteluri si restaurante si 16,8% in alte servicii. -In Romania, economia subterana este cu precadere o economie de subzistenta. 46,5% din totalul acesteia este reprezentat de munca subterana sau -la negru-. Chiar si coruptia este cu precadere -de buzunar-. Marea coruptie, desi exista, are o pondere mult mai mica-, a aratat Cornel Tarhoaca, unul dintre autorii studiului.
Evaziunea fiscala este cea mai puternica motivatie pentru care un roman trece de partea economiei subterane. Intensitatea reglementarilor (licente, standarde, proceduri administrative) are o semnificatie mult mai redusa, arata autorii studiului. Potrivit acestora, evaziunea fiscala este in scadere, dar are inca o dimensiune semnificativa. Astfel, din totalul Taxei pe Valoarea Adaugata pe care statul ar trebui sa o incaseze teoretic, 41% nu intra niciodata la buget. Studiul precizeaza ca evaziunea fiscala la TVA reprezenta anul trecut 5,4% din PIB, fata de 8,8% in 1998. O evaziune substantiala se inregistreaza si in cazul impozitelor pe munca, fiind cuantificata de autorii studiului la 2,4% din PIB-ul anului 1998.
Pentru a scoate la suprafata o parte cat mai mare din economia subterana, autorii studiului fac cateva recomandari de politica economica. Printre acestea, asigurarea macrostabilitatii si a unui mediu favorabil afacerilor, accelerarea privatizarii si a reformelor structurale, restructurarea utilitatilor publice, evitarea reglementarilor excesive si rationalizarea impozitarii pe piata muncii, restructurarea asigurarilor sociale, reducerea numarului de fonduri extrabugetare, perfectionarea sistemului contabil, simplificarea procedurilor de licentiere si accelerarea reformei administratiei publice.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
