Acasă Economic-Financiar Este nevoie în prezent de îmbunătățiri la nivelul planificării și al punerii...

Este nevoie în prezent de îmbunătățiri la nivelul planificării și al punerii în aplicare, avertizează Curtea de Conturi Europeană

DISTRIBUIȚI

După cum se arată într-un nou raport al Curții de Conturi Europene, Directiva UE din 2007 a dus la realizarea unor progrese în ceea ce privește evaluarea riscurilor de inundații, dar planificarea și punerea în aplicare a măsurilor de protecție împotriva inundațiilor trebuie îmbunătățite. Curtea avertizează că subzistă provocări majore în ceea ce privește integrarea într-o măsură mult mai mare a schimbărilor climatice, a asigurărilor împotriva inundațiilor și a aspectului privind amenajarea teritoriului în gestionarea riscului de inundații și critică o serie de deficiențe care afectează alocarea fondurilor.

Începând cu 1985, inundațiile au devenit mai frecvente în Europa. În ultimii ani, tendințele arată că numărul viiturilor rapide cu o amploare medie spre mare a crescut de cel puțin două ori față de cel înregistrat la sfârșitul anilor ’80. Pe măsură ce schimbările climatice se accentuează, UE se confruntă cu ploi mai însemnate cantitativ, cu furtuni mai puternice și cu o creștere a nivelului mării. Potrivit Agenției Europene de Mediu, consecințele inundațiilor fluviale, pluviale și ale celor produse în zonele costiere în Europa se vor agrava în ansamblu ca urmare a creșterii, atât la nivel local, cât și regional, a intensității și a frecvenței inundațiilor. Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și alte cercetări indică faptul că, în toată Europa, este probabil ca precipitațiile să devină mai intense și că nivelul mării va continua să crească. Cercetările arată că valoarea daunelor provocate de inundații ar putea să crească până la 20 de miliarde de euro pe an până în anii 2020, la 46 de miliarde de euro pe an până în anii 2050 și la 98 de miliarde de euro pe an până în anii 2080.

Auditorii au verificat dacă acțiunile întreprinse în materie de prevenire, de protecție și de pregătire în caz de inundații în temeiul Directivei privind inundațiile s-au bazat pe o analiză temeinică și dacă abordarea adoptată era susceptibilă să fie eficace. Auditorii au efectuat vizite la proiecte din bazine hidrografice în opt state membre, și anume în Slovenia, Italia, Spania, Portugalia, România, Bulgaria, Austria și Republica Cehă, precum și în Țările de Jos.

„Pe viitor vor trebui abordate provocări majore în ceea ce privește integrarea într-o măsură mult mai mare a schimbărilor climatice, a asigurărilor împotriva inundațiilor și a aspectului privind amenajarea teritoriului în gestionarea riscului de inundații. Inundațiile pot cauza vătămări, pierderi de vieți omenești, costuri economice considerabile și daune la nivelul mediului și al patrimoniului cultural”, a declarat domnul Phil Wynn Owen, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Curtea a constatat că, în ansamblu, Directiva UE din 2007 privind inundațiile a avut efecte pozitive, dar că planurile de punere în aplicare prezentau deficiențe din punctul de vedere al alocării fondurilor.”

Auditorii au constatat că directiva a îmbunătățit coordonarea dintre statele membre și Comisie, în special prin rolul de supraveghere și de monitorizare al Comisiei și prin schimbul de cunoștințe și de bune practici. De asemenea, s-a constatat că toate statele membre vizitate au demarat punerea în aplicare a planurilor lor de gestionare a riscului de inundații, însă sunt necesare îmbunătățiri. Acțiunile întreprinse în domeniul inundațiilor sunt subminate de deficiențe în ceea ce privește alocarea fondurilor: sursele de finanțare au fost identificate și garantate doar parțial în planurile de gestionare a riscului de inundații ale statelor membre, finanțarea pentru investiții transfrontaliere era limitată și banii nu erau, în general, alocați în funcție de priorități. În cazul unui bazin hidrografic, auditorii au estimat că exista un deficit de peste 1,1 miliard de euro între cheltuielile planificate și finanțarea disponibilă.

Majoritatea statelor membre au recurs la o analiză cost-beneficiu în vederea asigurării unei utilizări optime a resurselor în cadrul proiectelor privind inundațiile, însă Curtea a detectat unele deficiențe în legătură cu modul în care a fost utilizată această analiză. Pentru două treimi din numărul statelor membre vizitate, planurile acestora nu puneau accentul pe infrastructura verde, care reprezintă un mijloc eficient din punctul de vedere al costurilor de a atenua riscul de inundații. Un stat membru intenționa să recurgă la infrastructură gri din beton pentru a consolida o porțiune de 6 km din malul unui râu, fără a lua în considerare soluții de infrastructură verde.

Curtea avertizează că, pe viitor, vor trebui abordate provocări majore în ceea ce privește integrarea într-o măsură mult mai mare a schimbărilor climatice, a sistemelor de asigurare împotriva inundațiilor și a aspectului privind amenajarea teritoriului în gestionarea riscului de inundații. De exemplu, statele membre vizitate nu erau în măsură să ia în calcul impactul schimbărilor climatice asupra amplorii, a frecvenței și a localizării inundațiilor. Mai mult, acestea utilizau, în general, date istorice, care prezintă riscul de a nu reflecta condițiile meteorologice viitoare sau posibilele schimbări în frecvența și intensitatea inundațiilor.

Curtea recomandă Comisiei:

să verifice că statele membre îmbunătățesc modul în care se asigură răspunderea în acest domeniu, stabilind obiective cuantificabile și delimitate în timp pentru acțiunile privind inundațiile în cadrul planurilor lor de gestionare a riscului de inundații;
să evalueze dacă statele membre identifică resurse financiare pentru a acoperi nevoile care decurg din planurile de gestionare a riscului de inundații și dacă stabilesc un calendar adecvat, inclusiv pentru acțiuni transfrontaliere în cadrul bazinelor hidrografice internaționale;
să cofinanțeze numai măsurile prioritizate pe baza unor criterii obiective și relevante, cum ar fi o analiză cost-beneficiu și, acolo unde este cazul, pe baza unei evaluări a impactului transfrontalier;
să se asigure de conformitatea cu Directiva-cadru privind apa a infrastructurilor noi de luptă împotriva inundațiilor care sunt identificate în planurile de gestionare a riscului de inundații ale statelor membre;
să verifice, ori de câte ori statele membre solicită fonduri din partea UE pentru infrastructurile noi propuse în domeniul inundațiilor, că statele membre au analizat fezabilitatea punerii în aplicare a unor măsuri „verzi” semnificative;
să se asigure că planurile de gestionare a riscului de inundații ale statelor membre includ măsuri de consolidare a cunoștințelor și instrumentele necesare pentru a înțelege impactul produs de schimbările climatice, inclusiv în ceea ce privește viiturile rapide și creșterea nivelului mării, și că acestea integrează mai bine efectele schimbărilor climatice în gestionarea riscului de inundații;
să verifice dacă statele membre au planificat acțiuni de creștere a gradului de sensibilizare a populației cu privire la beneficiile asigurării împotriva riscului de inundații și acțiuni de sporire a gradului de acoperire al asigurărilor;
să verifice dacă statele membre au utilizat planurile lor de gestionare a riscului de inundații pentru a evalua măsura în care normele privind utilizarea terenurilor și amenajarea teritoriului din statele membre sunt concepute și puse în aplicare în mod adecvat în zonele cu risc de inundații.

Acțiunile în situații de urgență și acțiunile de recuperare în caz de inundații au fost excluse din sfera acestui studiu. Ele nu intră sub incidența Directivei privind inundațiile.

Curtea de Conturi Europeană va publica în scurt timp un raport special cu privire la fenomenul deșertificării în UE.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează Curtea în aceste rapoarte sunt puse în practică. Acest nivel ridicat de acceptare a recomandărilor subliniază beneficiile pe care activitatea Curții le aduce cetățenilor UE.

Raportul special nr. 25/2018, intitulat „Directiva privind inundațiile: s-au realizat progrese în evaluarea riscurilor, însă este nevoie de ameliorări în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare”, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curții (eca.europa.eu).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.