Societatile private de constructii sunt reticente fata de parteneriatul public-privat pentru lucrari de infrastructura propus de ministrul Miron Mitrea. -In general, statul nu este un partener fair-play, comportandu-se dupa principiul celui mare si tare. Este vorba de o atitudine economica, statul nefiind guvernat de principiul eficientei, ci de alte interese-, spune presedintele Consiliului de Administratie al Impact SA, dl Dan Ioan Popp. Domnia-sa a subliniat ca aceasta atitudine este specifica doar statului roman, exemplificand cu marile companii Renault si Volvo, care au ca actionar majoritar statul, insa sunt guvernate de principii private. -Statul roman este intr-o mare criza de credibilitate-, a mai spus dl Popp, adaugand ca varianta normala de asociere ar fi fost concesionarea. -Aceasta comporta insa doua inconveniente majore, cel putin in cazul autostrazilor. Pe de o parte, generalizarea sistemului de taxare pe autostrazi poate genera o scadere din punct de vedere electoral a Guvernului. Pe de alta parte, legislatia internationala prevede ca daca ai o autostrada cu taxare, atunci trebuie sa ai si o sosea paralela, fara taxare-, a concluzionat dl Popp.
Proiectele de investitii in infrastructura romaneasca vor creste simtitor incepand cu acest an, iar fondurile necesare lucrarilor de constructie nu vor mai fi asigurate in exclusivitate de stat, ca pana acum, ci prin parteneriate cu mediul privat de afaceri. Guvernul a aprobat un proiect de lege (vizat de Uniunea Europeana – UE), care reglementeaza cadrul in care se vor face aceste contracte de asociere, respectiv organizarea regimului de proiectare, finantare, constructie, exploatare, intretinere si transfer al oricarui bun public.
Conform actului normativ aprobat, parteneriatul public-privat presupune o asociere intre o administratie publica centrala sau locala si persoane juridice private, in scopul proiectarii, finantarii, construirii si operarii unui proiect de anvergura. Asocierea se desfasoara in baza unui contract comercial intre partenerii proiectului, care stabileste clar obligatiile contractuale si distribuirea riscurilor intre parteneri, intr-un mod cat mai echilibrat si precis. La finalizarea contractului de asociere, bunul public realizat este transferat liber de sarcini autoritatii publice contractante.
-Modelul romanesc-, inventie marca Miron Mitrea
Potrivit ministrului lucrarilor publice, Miron Mitrea, aceasta lege reprezinta o initiativa unica in spatiul european, neexistand acquis comunitar in acest domeniu. -Romania este prima tara care a ridicat aceasta problema la nivelul Comunitatii Europene, iar oficialii comunitari au apreciat-o ca foarte interesanta-, a declarat ministrul.
Proiectele public-privat pot fi realizate in intregime sau in majoritate cu resurse financiare proprii sau atrase de catre un investitor, care poate fi orice persoana juridica sau o asociatie de persoane juridice, romana sau straina, care este dispusa sa intreprinda una sau mai multe dintre etapele de pregatire, finantare, constructie sau exploatare ale unui bun public, pe cont propriu si in baza principiilor comerciale. Contractele de parteneriat se stabilesc pe o durata de timp determinata, dar nu mai mare de 50 de ani.
Initiativa unui proiect public-privat apartine autoritatii publice, care are obligatia de a o publica in -Monitorul Oficial- si care intocmeste, pe cheltuiala proprie, studiul de prefezabilitate. Investitorii interesati pot depune scrisori de intentie in termen de 60 de zile de la data publicarii in -Monitorul Oficial-, urmand ca in 30 de zile de la expirarea termenului de depunere a documentelor sa fie selectionate cele mai bune oferte exprimate in termeni tehnici, economici si financiari. Dupa demararea negocierilor, autoritatea publica elaboreaza, in paralel, studiul de fezabilitate a proiectului, care este proprietatea sa exclusiva.
Proiectele public-privat vor beneficia de facilitati
Proiectele de parteneriat public-privat vor beneficia in totalitate de prevederile legale privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, se specifica in normativul aprobat de Cabinetul Nastase. Acesta mai prevede ca orice contract de proiect in forma negociata este supus aprobarii Guvernului sau autoritatii locale, in functie de nivelul sau de competenta. Proprietatile rezultate prin implementarea proiectului si terenurile ocupate de proiect nu vor putea fi instrainate, ipotecate, gajate si nici nu vor putea fi constituite in garantii pentru terti.
Pentru proiectele public-private de interes national, terenurile aflate in proprietatea privata a judetului, municipiului, orasului sau comunei ori a persoanelor fizice sau juridice se expropriaza conform legii si intra in proprietatea publica a statului.
Statul, grijuliu cu el insusi
Desi proiectul de lege stipeaza pe larg multiplele avantaje pe care le va avea statul la nivel macro si local prin atragerea partenerilor privati in contractele de investitii, nicaieri nu sunt mentionate beneficiile pe care le vor avea investitorii in urma asocierii cu statul, cu toate ca, asa cum reiese din document, acestia vor aduce grosul banilor in proiectele de investitii. Nu se mentioneaza nici perioada in care partenerii privati isi vor amortiza investitiile si nici modul in care acestia vor obtine profit. In schimb, se stipuleaza clar ca -Legea parteneriatului stat-privat va permite o optima alocare si repartizare a riscurilor intre parteneri. Un proiect major implica riscuri considerabile, nu numai prin prisma marimii resurselor financiare implicate, dar si cu privire la costurile de operare si incertitudinii veniturilor rezultate din exploatarea unui obiectiv de investitii. Parteneriatul transfera riscurile proprii unei afaceri sectorului privat, sectorul public asumandu-si numai acele riscuri care nu pot fi acceptabile sectorului privat (risc politic, legal etc.)-, se arata in document. Cu alte cuvinte, statul nu este dispus sa suporte nici un risc legat de viitoarele investitii, care va costa fiecare mai multe milioane de dolari.
Proiectul de lege va intra in saptamanile urmatoare in dezbaterea Parlamentului. Intre principalele beneficii vizate de stat o data cu intrarea sa in vigoare, mentionam cresterea calitatii serviciilor pentru utilizatorii proiectelor, in paralel cu scaderea costurilor de executie a lucrarilor, avantaje financiare si bugetare pentru autoritatea publica implicata, acces facilitat la pietele financiare internationale, asigurarea costurilor unor proiecte sociale (in domeniul sanatatii, educatiei s.a.) si beneficii in domeniul protectiei mediului.
-Succesul noii legi depinde de credibilitatea pe care o va construi Guvernul in jurul viitoarelor proiecte-
– Afirma analistul economic Aurelian Dochia
Legea parteneriatului stat-privat pentru constructia de obiective de importanta nationala ar trebui sa starneasca interesul investitorilor, crede analistul economic Aurelian Dochia. -Numai ca succesul legii va depinde in masura covarsitoare de maniera in care va fi pusa in practica de Guvern si de credibilitatea pe care acesta o va construi in jurul viitoarelor proiecte de investitii. Niste succese initiale ar putea crea un <teren> favorabil si o imagine buna. Din contra, niste esecuri ar putea da nastere la multe semne de intrebare sau ar putea duce chiar la compromiterea acestei idei-, ne-a declarat dl Dochia. El a adaugat ca, din pacate, in Romania, in multe cazuri exista o distanta enorma de la textul de lege la ceea ce se intampla in realitate, astfel ca multe initiative bune au sfarsit prin a avea rezultate contrare celor asteptate.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
