Franks, FMI: Încrederea populației în economie va reveni odată cu creșterea salariilor

Gălăgia politică din România și problemele din restul Europei sunt motivele principale pentru care încrederea populației nu a revenit, dar percepția se va schimba odată cu revenirea economiei, creșterea salariilor și scăderea șomajului, a declarat Jeffrey Franks, șeful misiunii FMI.
„Unul din motivele pentru care încrederea nu și-a revenit în totalitate este că oamenii se uită și la restul Europei, iar acest lucru nu le dă încredere. Poate fi, însă, și o chestiune de gălăgie politică, aici în România. Încrederea oamenilor în activitatea economică va fi restaurată atunci când ei vor vedea că salariile cresc, șomajul scade, iar odată cu revenirea creșterii economice se va construi un cerc virtuos“, a spus Franks, citat de Mediafax.
Întrebat dacă încrederea are legătură cu capacitățile profesionale ale guvernanților, și dacă România nu ar trebui să urmeze exemplul Bulgariei în această materie, Franks s-a limitat în a spune că nu poate comenta pe marginea acestui subiect, nefiind în măsură să compare popularitățile politice.

„Gălăgie politică“

„Dar ceea ce pot spune este că, într-adevăr, în țările în care există mai multă gălăgie politică încrederea este mai mică. Gălăgia politică este o expresie pe care economiștii o folosesc atunci când apare incoerență în discursurile politice, ceea ce duce ulterior la slăbirea încrederii în economie“, a continuat Franks.
În ceea ce privește reducerea dobânzii de politică monetară, reprezentantul FMI consideră că decizia BNR putea fi amânată cu câteva luni, pentru a confirma consolidarea inflației la un nivel redus, iar noi tăieri ar trebui să aibă în vedere fluxurile de capital și presiunile pe cursul de schimb.
„Eu aș mai fi așteptat câteva luni înainte să operez o modificare a politicii monetare, dacă eram în locul BNR. Dar acest lucru este doar o discrepanță minoră între viziunea noastră și cea a băncii centrale. (…) Adevărul este că inflația s-a redus puternic, iar măsura este una adecvată atât timp cât vom vedea o consolidare a acestei reduceri“, a spus Franks.

Inflația s-a redus puternic

Întrebat dacă reducerea în continuare a dobânzii ar fi sustenabilă, Franks a spus că acest lucru va depinde în principal de inflație, dar și de evoluția cursului de schimb și a fluxurilor de capital.
„Nu trebuie să te uiți doar la inflație, trebuie să te uiți și la presiunile pe cursul de schimb, pe fluxurile de capital. Dar, în acest moment, ele sunt administrabile“, a spus Franks.
BNR a decis săptămâna trecută să reducă, pentru prima dată în ultimul an și jumătate, rata dobânzii de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, de la 6,25% la 6%. Deci­zia a fost luată în contextul în care inflația anuală a coborât la 3,45% în luna septembrie, nivelul minim de după 1990, și a intrat în intervalul țintit de BNR pentru acest an.
Franks susține că scăderea de 0,25 puncte va avea un impact modest asupra dobânzilor din piață.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus luni că în prezent condițiile de piață din permit într-un câmp destul de importantant reducerea dobânzii cheie, însă o astfel de politică ar trebui urmată în pași mici și ținând cont de ansamblul factorilor din piață de la momentul respectiv.
BNR a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an de la 4,6% la 3,3%, iar proiecția pentru anul viitor a fost redusă de la 3,5% la 3%.
Fondul Monetar Internațional a încheiat luni a treia evaluare a acordului stand-by de tip preventiv.
În conferința de presă de luni care a marcat încheierea misiunii, Franks a arătat că Guvernul a convenit cu FMI și Comisia Europeană să înghețe salariile și pensiile în sectorul public, dar să le poată majora limitat la mijlocul anului viitor, dacă evoluția de până atunci a veniturilor bugetare va permite acest lucru. Totodată, instituțiile financiare au redus puternic prognoza de creștere economică pentru anul viitor, iar noile estimări se situează în intervalul 1,8-2,3%.