Pentru angajatii intreprinderii Rulmentul Slatina, perioada sarbatorilor nu a fost la fel de linistita si imbelsugata ca pentru majoritatea romanilor. Ultimele zile din 2001 au fost ocupate cu negocierile dintre liderii sindicali si reprezentantii Autoritatii pentru Privatizare (APAPS), ambele parti aflandu-se, de aceasta data, pe aceeasi lungime de unda, in incercarea de a gasi o solutie pentru redresarea societatii.
In premiera pentru Romania, intreprinderea din Slatina a fost prima societate cu capital majoritar de stat pe care justitia – Curtea de Apel Craiova – a declarat-o in stare de faliment. Decizia a survenit chiar in momentul in care conducerea APAPS cauta investitori in vederea privatizarii fabricii de rulmenti. De altfel, o societate autohtona isi si manifestase oficial interesul pentru Rulmentul Slatina. Este vorba de o scrisoare de intentie trimisa Autoritatii pentru Privatizare de catre societatea Modexim, parte a Grupului Alexander, care a cumparat recent si intreprinderea brasoveana Hidromecanica, unde situatia a inceput sa se imbunatateasca dupa privatizare.
Reprezentantii Grupului Alexander, detinut de sahistul Alexandru Crisan, au solicitat APAPS decalarea termenului de primire a ofertelor de privatizare, pentru a avea timpul necesar efectuarii unui audit. Urma ca apoi conducerea grupului sa trimita la Bucuresti o oferta de cumparare, mai ales ca APAPS se pregatea sa scoata din nou la privatizare Rulmentul Slatina.
Planurile oficialilor de a salva societatea de pe malurile Oltului au fost insa spulberate de decizia justitiei craiovene de a trece intreprinderea in faliment. Aceasta decizie a fost luata de Curtea de Apel, dandu-se curs unei cereri a Bancii Romane pentru Dezvoltare, care a imprumutat, in urma cu patru ani, cu sase miliarde de lei Rulmentul Slatina. Aceasta intreprindere nu are insa datorii numai la banci, ci si la Electrica – 800 milioane de lei -, iar contributia la asigurarile sociale nu a mai fost virata de cinci ani de zile.
Salariile muncitorilor sunt neplatite de doua luni. Mai mult, timp de jumatate de an ele au fost platite in proportie de numai 75-80%, ceea ce inseamna aproximativ un milion de lei pe luna pentru fiecare angajat la lichidare, iar la avans maximum 600.000 de lei.
Chiar daca are in stoc rulmenti in valoare de peste sase miliarde de lei, Rulmentul Slatina nu reuseste sa iasa din marasmul financiar in care s-a afundat pe zi ce trece. Muncitorii spun ca una dintre principalele cauze ar fi schimbarea prea rapida a directorilor, care, o data ce parasesc societatea, isi infiinteaza firme care aduc rulmenti din China. Numai in cursul acestui an, la Slatina s-au schimbat trei directori.
-Trebuie neaparat sa gasim o solutie pentru redresarea societatii si sa impiedicam vanzarea ei activ cu activ, pentru ca altfel cei 700 de angajati vor ramane pe drumuri. In mod firesc, societatea trebuie sa urmeze procedura normala de privatizare-, spune presedintele Federatiei Sindicatelor din Constructii de Masini, dl Vasile Cristea.
Fabrica din Slatina este una dintre rudele sarace ale industriei producatoare de rulmenti din Romania. Aici se produce cea mai restransa gama de rulmenti – 30 de sortimente, comparativ cu 15.240 cat se fabrica, de exemplu, la Rulmentul Brasov. Alaturi de fabrica de la Suceava, Rulmentul Slatina este una dintre cele doua intreprinderi din domeniu care au fost construite cu tehnologie sovietica.
De ani de zile, Rulmentul Slatina isi incheie exercitiul financiar numai cu pierderi, a caror valoare creste de fiecare data. Daca in 1997 pierderile au fost de 5,832 miliarde de lei, anul urmator ele au crescut la 9,847 miliarde, pentru a ajunge in 2000 la 41,979 miliarde. La jumatatea anului in curs, datoriile societatii atingeau suma de 675 miliarde de lei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
