Ca urmare a presiunilor venite din partea Uniunii Europene, tara noastra a adoptat o serie de reglementari prin care viile hibride au fost scoase in afara legii, iar vinul obtinut din aceste soiuri a fost interzis de la comercializare. De acum incolo, cei care vor indrazni sa mai cultive vita de vie hibrida pe o suprafata mai mare de 100 de metri patrati vor comite o fapta penala. Micii fermieri, care detin vii hibride in intravilan, raman singurii care mai au voie sa produca zaibar sau capsunica, pentru ca nu vor fi nevoiti sa-si defriseze podgoria. Uite asa, zaibarul si capsunica vor deveni bauturi de contrabanda.
Pana la 15 iunie, cei care detin suprafete de vie mai mari de 100 de metri patrati sunt obligati sa le declare la primarie, conform Ordinului comun nr. 64/144/2003 al ministrilor agriculturii si administratiei publice prin care se infiinteaza Registrul plantatiilor viticole. Cei care nu se vor supune risca sa fie sanctionati cu o amenda cuprinsa intre opt si 16 milioane de lei. MAAP spune ca ordinul cu pricina a fost adoptat pentru a putea elabora strategiile pe termen mediu si lung pentru dezvoltarea viticulturii. In spatele explicatiei oficiale se afla insa povestea soiurilor hibride: un capitol foarte tensionat in negocierile dintre Romania, unde jumatate din vii sunt hibride, si Uniunea Europeana, care considera ca vinul obtinut din hibrizi dauneaza grav sanatatii.
Negocieri cu miros de struguri acri
-Conform normelor UE, vinul produs din hibrizi nu este normal sa fie consumat de oameni pentru ca este un adevarat poluant alimentar. Asa ca ne obliga sa desfiintam plantatiile de vie hibrida. Vinul trebuie sa se apropie de calitatea naturala, ori calitatea naturala nu este data de hibrizi,- ne-a declarat dl Calin Mocanu, director executiv la Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola (ONIV).
Potrivit datelor furnizate de ONIV, anul acesta tara noastra detine 242.000 ha de vita de vie, din care 120.000 ha sunt cultivate cu soiuri hibride. In urma negocierilor cu Uniunea Europeana, s-a ajuns la urmatoarea intelegere: vom defrisa doar viile hibride mai mari de 100 mp, situate in extravilan. Asta inseamna ca 72.000 ha de hibrizi vor disparea pana in 2014. Din acestea, 14.000 ha cultivate cu hibrizi producatori direct (HPD) vor fi desfiintate pana in 2007. Hibrizii producatori direct (HPD) sunt incrucisarea dintre soiul vitis vinifera si alte genuri din specia vitis. Acestia reprezinta prima generatie de hibrizi rezistenti la boli si daunatori. Exista sase tipuri de HPD: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Cinton si Herbemont, care sunt considerate a fi soiurile cele mai nocive.
Celelalte soiuri de vie hibrida, inclusiv cele din care se produce zaibarul si capsunica, intra in categoria hibrizilor interspecifici si mai sunt acceptate in cultura pana in 2014.
Cheltuieli cu miliardul
Hibrizii au aparut dupa atacul de Filoxera (o insecta care distruge radacinile vitei), la sfarsitul secolului XIX. Trebuia gasita o solutie pentru ca plantatiile sa reziste timp de 30 de ani, pentru a-si putea recupera costurile de infiintare. Asa ca viticultorii au incrucisat vita nobila cu vita salbatica si au obtinut primele soiuri hibride care au supravietuit atacului.
In tara noastra, viile hibride sunt atat de numeroase tocmai datorita rezistentei foarte mari la boli si daunatori si costurilor de intretinere foarte reduse in comparatie cu vita nobila. In schimb, productivitatea hibrizilor este mult mai mica, iar calitatea strugurilor, inferioara.
Principalul motiv pentru care podgoriile cu soiurile nobile nu au fost preferate de viticultorii romani este costul ridicat al infiintarii acestora. Doar cultivarea unui hectar cu vita de vie costa 3.500 de euro. La aceasta suma se adauga cheltuielile cu stropitul, substantele necesare pentru combaterea daunatorilor, lucrarile de intretinere si de culegere a rodului. In total, aceste costuri ajung pana la 10.000 de euro pe hectar pentru primii patru ani, pana cand vita intra efectiv in productie. In al cincilea an, pentru exploatarea podgoriei, mai este nevoie de aproape 1.500 de euro la hectar. Din aceasta cauza, perioada necesara pentru amortizarea investitiei initiale se intinde pana la 20 de ani.
Despagubiri cu milionul
Oricum, cei care isi vor defrisa din proprie initiativa podgoria vor primi intre opt si 20 milioane de lei la hectar, ca despagubire din partea statului roman. Deocamdata, cuantumul exact al despagubirii nu a fost stabilit, pentru ca este nevoie de avizul Consiliului Concurentei, ne-a declarat Calin Mocanu.
Evident, foarte putini viticultori isi vor permite sa cheltuiasca 10.000 de euro la hectar pentru a-si reinfiinta plantatia cu soiuri nobile cu cele maximum 20 de milioane pe care le vor primi de la stat. Poate de aceea singurii care isi mai permit sa bage bani in viticultura romaneasca sunt investitorii proveniti din zona euro.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
