– Atat de hulitul gaz de la rusi ar putea deveni pentru Romania chiar un avantaj net in demersul de aderare la Uniunea Europeana – Tara noastra ar putea castiga 1,2 miliarde de dolari de pe urma tranzitarii energiei dinspre Rusia catre Uniunea Europeana, principala poarta de trecere a gazului rusesc spre Occident fiind cea de la Isaccea – Secretarul de stat in Ministerul Industriilor Iulian Iancu spune ca Romania a pierdut cateva miliarde de dolari din cauza ca a ignorat aceasta oportunitate, dar lucrurile incep sa se indrepte prin construirea firului 4 al retelei de gazoducte Rusia-UE – Statisticile oficiale arata ca 30% din activitatile economice din Uniunea Europeana vor avea ca resursa gazele naturale, in urmatorii 30 de ani, 30% – carbunele si 20% – petrolul, Rusia fiind principalul furnizor de energie al Europei – Pana in 2020, UE va depinde in proportie de 70% de importurile de energie, iar Romania e situata pe drumul cel mai scurt dintre resursele rusesti si consumatorii occidentali – -In fiecare iarna, noi ne aflam destul de aproape de sursa ruseasca si platim 1,6 milioane de dolari pentru gaze, in timp ce Occidentul plateste mult mai mult-, a mai precizat oficialul MIR – Recucerirea pietei rusesti de catre investitorii romani va fi cu atat mai dificila, cu cat segmentul pe care l-am stapanit candva este mult mai ingust acum decat cel pe care l-am pierdut in primii ani dupa 1990, avertizeaza analistii – Drept raspuns, oficialii rusi ne avertizeaza ca daca pastram numai amintirile negative ale istoriei noastre comune, asa vor fi si relatiile noastre in viitor.
Romania ar putea castiga 1,2 miliarde de dolari de pe urma tranzitarii energiei dinspre Rusia catre UE, a declarat ieri, in deschiderea unei dezbateri mediatizate pe tema relatiilor Romaniei cu Federatia Rusa, secretarul de stat in Ministerul Industriilor, Iulian Iancu.
-In urmatorii 30 de ani, 30% din activitatile economice din Uniunea Europeana vor avea ca resursa gazele naturale, 30% carbunele si 20% petrol, Rusia fiind principalul furnizor de energie al Europei, iar principala poarta de trecere a gazului rusesc catre UE este cea de la Isaccea. Atrag atentia asupra faptului ca Uniunea Europeana va depinde in proportie de 70% de importurile de energie si, din cauza ca a ignorat aceasta realitate, Romania a pierdut pana in prezent cateva miliarde de dolari-, a explicat oficialul MIR.
De altfel, constructia firului patru al retelei de gazoducte (Ungheni-Iasi-Roman) se inscrie pe aceasta traiectorie a dezvoltarii infrastructurii necesare transferului de resurse catre Uniunea Europeana. -Din acest punct de vedere, noi ar trebui sa fim fericiti ca, fiind aproape de sursele rusesti, platim in fiecare iarna 1,6 milioane de dolari pentru gaze, in timp ce Occidentul plateste mult mai mult-, a completat Iulian Iancu.
La randul sau, prof. Mircea Cosea a spus ca in jurul pietei rusesti s-a creat o legenda, datorita dimensiunilor sale, insa, in realitate, segmentul pe care l-am putea recuceri este mult mai ingust decat cel pe care l-am pierdut in primii ani dupa 1990. -Inainte de 1989, romanii aveau o atitudine de superioritate fata de piata rusa, ne laudam ca le trimitem pantofi la kilogram si ca le dam sa manance cascaval si carne… Acum, concurentii nostri cu care ne intalnim pe toate pietele externe ne-au luat locul si in Rusia-, a spus dl Cosea.
Vladimir Zamorov, ministru-consilier in cadrul Ambasadei Federatiei Ruse la Bucuresti, a fost cumva mai transant decat participantii romani, explicand ca istoria noastra comuna -are momente pozitive si momente negative – daca vom privi doar aspectele negative, asa vor fi si relatiile noastre-. Diplomatul si-a exprimat speranta ca apropiata semnare a tratatului (in iulie 2003) va ridica -barierele psihologice- dintre politicienii si oamenii de afaceri din cele doua tari.
La dezbaterea -Relatia cu Rusia – o noua deschidere-, organizata de ziarul -Ziua- si revista -Noua Rusie-, au mai participat istorici, analisti si personalitati ale vietii culturale, reprezentanti ai misiunilor diplomatice din ambele tari.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
