Patronii romani pot respira usurati. Cel putin deocamdata. Una dintre cele mai contestate prevederi din noul Cod al muncii – infiintarea fondului de garantare a salariilor – se amana pe un termen nedefinit. Asaltati de protestele angajatorilor, care au aratat ca masura i-ar ruina financiar, guvernul si Ministerul Muncii au acceptat sa renunte la aplicarea prevederii respective incepand de anul viitor. Constituirea si utilizarea acestei rezerve urmeaza sa fie reglementate printr-o lege separata, dupa o serie de negocieri cu partile implicate.
-Infiintarea fondului de garantare a salariilor in cazul insolvabilitatii intreprinderilor nu va intra in vigoare o data cu noul Cod al muncii, respectiv pe 1 martie 2003-, a declarat ministrul muncii si solidaritatii sociale, Marian Sarbu, in conferinta de bilant a ministerului. Fata de modul in care se dorea initial sa se constituie acest fond, guvernul a acceptat si alte compromisuri, insa, chiar si cu acestea, ideea blocarii unor sume uriase de catre societati continua sa fie respinsa atat de patroni, cat si de sindicate.
In forma initiala, pentru fondul de garantare a salariilor toti angajattorii din tara ar fi trebuit sa blocheze in fiecare luna un anumit procent din fondul de salarii, pana la constituirea integrala a fondului. Sumele uriase colectate astfel nu ar fi putut fi accesate decat in momentul in care o companie intrata in faliment nu si-ar fi putut onora obligatiile de plata a salariilor restante. In rest, banii ar fi ramas in administrarea unei institutii asupra careia guvernul nu s-a putut hotari pana acum. Ideea ca administratorul respectiv sa fie Ministerul Muncii a fost respinsa de patronate, acelasi lucru fiind valabil si in cazul in care cu administrarea ar fi fost desemnat Ministerul Finantelor. Pe acesta din urma, angajatorii l-au suspectat de intentia de dirijare a banilor stransi in Trezorerie din contributiile la fond catre acoperirea altor deficite.
De altfel, mai multe obiectii au fost aduse vizavi de orice forma de administrare a banilor colectati astfel de catre o institutie publica, insa nici constituirea fondului in conturi bancare distincte, deschise de fiecare angajator, cu eliberare conditionata, nu a fost agreata, povara sumelor uriase blocate ramanand la fel de grea pentru patroni. Desi teoretic ar fi trebuit sa fie multumite de o masura care i-ar putea proteja, sindicatele au fost reticente in a imbratisa ideea infiintarii unui fondul de garantare care ar aduce angajatorii intr-o situatie financiara precara.
Alte obiectii au vizat infiintarea fondului de garantare in orice forma, in conditiile in care administrarea lui va fi facuta de o institutie de stat. Cu atat mai mult cu cat asigurarea impotriva riscului de neplata a salariilor in caz de faliment poate fi incheiata foarte bine si in sistem privat, la una dintre companiile de profil. Angajatorii privati au obiectat, in plus, ca fondul se va constitui, cel mai probabil, doar pe seama lor, chiar daca este obligatoriu pentru orice firma, in conditiile in care colosi industriali de stat, cu fonduri de salarii uriase, nu reusesc sa-si plateasca nici datoriile la buget sau la alti furnizori.
Cu toate aceste obiectii, guvernul nu a renuntat definitiv la ideea infiintarii acestui fond, insa a lasat deschisa calea compromisului. -Conform calendarului de integrare europeana, Legea privind fondul de garantare a salariilor va trebui sa fie finalizata pana in 2007. Patronii vor fi obligati sa contribuie la acest fond doar in masura in care autoritatile publice nu vor putea asigura garantarea platii unor eventuale salarii restante la intreprinderile ce vor intra in faliment-, a aratat ministrul muncii si solidaritatii sociale, Marian Sarbu. Potrivit afirmatiilor sale, discutiile pentru elaborarea proiectului legii speciale care va reglementa infiintarea fondului vor incepe anul viitor, fiind necesare consultari atat cu sindicatele, cat si cu patronatele in acest sens.
