Integrarea europeana ne-ar putea costa pana la 4,5% din PIB

– Numai pentru cofinantarea programelor PHARE, efortul bugetar trebuie sa atinga 900 milioane de euro in 2003 – Economistii cer -mai multa transparenta- in alocarea fondurilor UE, amintind de -coruptia si grupurile de interese- prin care se irosesc banii de la buget

Cresterea anuntata a fondurilor PHARE alocate Romaniei in anii urmatori nu e privita de catre analisti cu acelasi optimism cu care a fost primita in randul guvernantilor, care par sa uite de adevaratele costuri ale integrarii. Societatea Academica Romana (SAR) a realizat un nou raport privind potentialul de criza, in cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), in care este analizat proiectul de buget pentru 2003. Una dintre concluziile raportului este aceea ca, prin natura lor, cheltuielile cu integrarea europeana – impuse de implementarea aquisului comunitar – -ar putea atinge nivelul de 4% pana la 4,5% din produsul intern brut (PIB), in timp ce volumul fondurilor alocate de Uniunea Europeana depinde de reforma administratiei publice-. Numai bugetul pentru anul viitor include cofinantarea programelor PHARE, care -ar trebui sa atinga 900 milioane de euro- (echivalentul actual a aproape 30.000 miliarde de lei), precizeaza Daniel Daianu, autorul capitolului referitor la economie din raportul SAR. De asemenea, decizia ce va fi luata la Copenhaga, de a se stabili o data potentiala a integrarii in 2007, -ar trebui sa determine canalizarea eforturilor in directia cresterii capacitatii de absorbtie-.

Raportul atrage atentia asupra faptului ca granturile comunitare substantiale alocate tarii noastre suplimenteaza sursele traditionale de venituri bugetare, reprezentand venituri nefiscale ce -ar trebui ilustrate in buget intr-o maniera mai transparenta-; unele venituri bugetare -se irosesc, in parte, din cauza proastei alocari, a coruptiei si chiar a unor grupuri de interese- – altfel spus, exista cel putin o legatura subtila intre -transparenta- cu care se aloca fondurile UE si -irosirea unor venituri bugetare-, amintita nu o data de catre rapoartele PNUD…

Veniturile bugetare tind sa scada in urmatorii ani

Potrivit documentului citat, -risipa bugetara si coruptia sunt legate de disciplina financiara inca precara, care reduce veniturile, perpetueaza proastele obiceiuri si creeaza hazard moral-. Ministerul Finantelor si in general executivul -trebuie sa fie cat mai ferme in relatiile cu marii debitori si sa acorde o mai mare atentie situatiei financiare a utilitatilor publice. Daca arieratele nu se vor reduce in termeni reali, deficitele cvasifiscale persistente vor ingreuna bugetul public in anii urmatori si vor crea presiuni inflationiste-. Pe baza acestor considerente, ca si a previziunilor oficiale, SAR estimeaza ca -veniturile bugetare vor scadea de la 30% din PIB in 2003 la 29,4% in 2004, respectiv la 29,1% in 2005-, dar acestea ar putea fi suplimentate datorita fondurilor UE.

In fine, bugetul trebuie sa ia in calcul -implicatiile unor eventuale planuri de urgenta, care ar putea sa apara inclusiv din cauza proliferarii amenintarilor neconventionale si a incertitudinilor din economia mondiala-, astfel existand posibilitatea ca previziunile de crestere economica sa se dovedeasca -supraoptimiste-.

Finantele propun -politici fiscal-bugetare stricte-

Colectivul de Studii si Analiza Macroeconomica (CSAM) din cadrul Ministerului Finantelor a realizat un studiu prin care recomanda mentinerea unor politici fiscal-bugetare stricte – prin reducerea arieratelor, eliminarea facilitatilor fiscale distorsionante si mentinerea unui cadru fiscal stabil si transparent. -Un element slab al politicilor economice ale Romaniei este disciplina fiscala precara, care afecteaza mecanismele de functionare a preturilor in economie-, mentioneaza studiul CSAM. In prezent, preturile reglementate reprezinta 20,4% din cosul de consum, in timp ce in Bulgaria acest nivel a scazut la 13,2%. In consecinta, tarifele la energie, electricitate si gaze naturale trebuie atent monitorizate si aliniate la cele mondiale, pentru a nu mai cauza pierderi intreprinderilor din domeniu.

Alte initiative pe care studiul le recomanda in privinta reformelor structurale sunt stabilitatea si transparenta cadrului legislativ in domeniul privatizarii, accelerarea privatizarii sectorului energetic si intarirea disciplinei financiare la toate nivelurile, pentru ca eforturile de privatizare, restructurare sau faliment sa fie transferate in economia reala. Raportul propune si masuri pentru imbunatatirea mediului de afaceri, cum ar fi aplicarea procedurilor legale privind falimentul, simplificarea si transparenta legislatiei fiscale, clarificarea drepturilor de proprietate si simplificarea procedurilor de autorizare a comerciantilor.