Isărescu: Datoria externă a României nu este făcută de Dumnezeu, o parte a fost alimentată de populație

Românii trebuie să conștientizeze că o parte din datoria externă a României, de 90 de miliarde de euro, a fost alimentată de populație, prin credite sau mașini luate în leasing, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
"Când vorbim de credit, v-aș ruga din toată inima să spuneți cetățenilor că atunci când s-a luat un credit s-a creat un debit, pentru că atunci când se ajunge la datorie parcă a făcut-o Dumnezeu din cer. Toată lumea zice: cine a făcut datoria aceasta? Pentru o populație care a suferit atât de mult prin anii '80 pentru plata datoriei e un fel de bau-bau”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a arătat că și populația trebuie să conștientizeze că este responsabilă într-o măsură importantă pentru datoriei externe a României din prezent.
"O parte din datoria de 90 și ceva de miliarde de euro, o parte de 20 miliarde este publică. Supărare mare, că de ce am îndrăznit să spunem că românii s-au îndatorat. Dar cele câteva milioane de mașini luate în leasing nu sunt credit și în partea cealaltă nu sunt debit?", a afirmat Isărescu.
El a arătat că firmele au datorii care cumulează 30 de miliarde de euro, iar restul revine băncilor.
"Unii dintre noi își amintesc cum în anii '70, după zece ani de prosperitate au venit zece ani în care ne-am plătit datoria. A fost o crimă economică. Soluția României este să avem o datorie pe care s-o putem gestiona", a mai spus Isărescu. El a arătat că și populația trebuie să conștientizeze că este responsabilă într-o măsură importantă pentru datoriei externe a României din prezent.
Totodată, guvernatorul a declarat că discursul public trebuie să se îmbunătățească și să apară mai des formule profesioniste în domeniul economic pentru ca mesajele să treacă de "bariera hidoasă" a comunicării publice. Isărescu a arătat că este rolul analiștilor economici este de a face acest pas, de a explica lucruri complicate prin vorbe simple, fără a plictisi.

„Nu ne mai uităm la curs”
 Mugur Isărescu a declarat că banca centrală este nevoită să nu mai urmărească evoluția cursului.
"Trebuie să ne pregătim pentru un deleveraging (dezintermediere) în România pentru că este inerent, toate semnalele duc acolo. O anumită pregătire în politica monetară și supraveghere trebuie să aibă loc să evităm un credit crunch (înăsprirea condițiilor de creditare – n.r.). Hai să gândim din nou paradigmele. Avem nevoie de investiții, de funding, băncile au nevoie de funding, cele foarte dependente de un funding de la băncile mamă trebuie să-și găsească alternative și atunci avem nevoie de alte intrări de capital, chiar dacă ele sunt pe termen scurt, de portofoliu, ceva mai deranjante. „Realitatea este că la cursul de schimb începem să ne uităm mai puțin pentru că nu avem încotro", a afirmat guvernatorul BNR.