România nu se află în pericol de a opri plățile externe, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ca reacție la declarațiile șefului FMI, Dominique Strauss-Kahn, și interpretate, în opinia șefului băncii centrale, greșit de către presa locală.
„Ieri (miercuri – n.r.) a fost o conferință și fără un motiv special, dar pentru că s-a discutat despre datoria externă a României am afirmat că nu cred că există un motiv serios să creadă cineva că România ar putea să înceteze plățile externe. Apoi televiziunile au cântat și răscântat o declarație a șefului FMI-ului că România va înceta iminent plățile. Eu nu contest valoarea acestei știri și nu aș vrea să fac un caz din ea. Altminteri, dimineață m-am uitat și așa de credibilă a fost știrea dată că leul a început să se aprecize, iar CDS-ul României este mai bun decât al Spaniei“, a spus Isărescu, prezent la aniversarea a 15 ani de activitate a BVB.
Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, a declarat miercuri într-un interviu acordat postului elvețian TV TSR că niciun stat european nu riscă să intre în faliment, însă există țări mai vulnerabile, precum Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România și altele, unde trebuie implementate politici mai dure.
O problemă de educație economică
Isărescu consideră că România are o mare problemă de educație economică și financiară în maniera în care promovează aceste „bombe“, acest tip de știri.
„Plățile externe ale României nu sunt făcute de FMI și cu atåt mai puțin nu sunt făcute de directorul Fondului Monetar. Sunt făcute de Guvernul României și de către Banca Națională. În calitatea pe care o am de guvernator al BNR afirm cu toată tăria că nu există absolut niciun pericol ca plățile externe ale României să fie oprite“, a continuat guvernatorul băncii centrale.
El a menționat că a citit cu mare atenție declarațiile șefului FMI și a observat că acesta se referea la problemele unor țări privind ajustările bugetare, reducerea cheltuielilor bugetare și la faptul că dacă aceste ajustări bugetare nu se realizează, există pericole să oprească plățile.
„România era și ea enumerată, dar în orice caz nu în primul rând, mai spre coadă“, a explicat Isărescu. El a spus că nu este de acord cu presupunerea că dacă România nu poate plăti 1,2 milioane de bugetari va intra în faliment, întrucât acest mod de gândire exclude din start ideea de ajustare.
Tot legat de educația financiară, Isărescu a spus că a auzit vehiculată ideea că dacă statul român a ajuns să apeleze la măsuri primitive de reducere cu 25% a salariilor înseamnă că a intrat la faliment.
„Îl rog pe cel care a emis această judecată să se gândească cum clarifică măsurile de majorare cu 75% în doi ani de zile a salariilor, pensiilor, cu 120% a cheltuielilor bugetare. Acelea sunt mai puțin primitive? Avem o mare problemă de înțelegere a disciplinei financiare și a programului financiar“, a mai spus Isărescu.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
