Metode de încălzire a locuinței pe timp de iarnă

Șemineu vs. centrală termică

27 de județe (65%) din România au peste jumătate din locuințe dotate cu sisteme proprii de încălzire. Cu alte cuvinte, fie că au ales utilitatea centralei termice, fie romantismul unui șemineu, mulți români au renunțat la sistemul centralizat de încălzire. Atât producătorii de centrale, cât și cei de șeminee estimează o creștere a vânzărilor în această iarnă. Indiferent de varianta aleasă, specialiștii din domeniu recomandă consultarea unui expert în montarea șemineului/centralei pentru a ne asigura că sunt respectate toate standardele de siguranță.
„Atunci când achiziționăm un șemineu trebuie să țineam seama de mai multe aspecte: locul unde se dorește instalarea acestuia, tipul de combustibil ales pentru funcționare (lemne, gaz sau electric), capacitatea necesară de încălzire în funcție de dimensiunile încăperii și nu în ultimul rând, bugetul de care dispune cumpărătorul“, a declarat pentru „Curentul“ Iuliana Georgescu, Director de Marketing VES Sighișoara.
În plus, trebuie luat în calcul ce este mai important pentru cel care achiziționează șemineul: dimensiunea acestuia, capacitatea sa de încălzire, aspectul, modalitatea de operare sau consumul?
Nu în ultimul rând un aspect important este verificarea legislației din domeniu, care în unele cazuri poate să limiteze încă o dată alegerea unui șemineu.
„Legislația europeană nu mai permite folosirea șemineelor cu un randament mai mic de 70%. De asemenea, limitările în alegerea unui șemineu pot fi date și de structura casei, de lipsa unei bune ventilații în locul ales pentru instalarea șemineului sau de dificultatea de a monta o instalație de gaz în locul respectiv“, explică Iuliana Georgescu.
Dacă la alegerea unei centrale primează utilitatea, în cazul unui șemineu foarte important este aspectul decorativ.

Pragmatici sau romantici?

„Randamentele șemineelor sunt comparabile cu cele ale centralelor termice cu combustibil fosil, dar în plus valoarea estetică a șemineului este net suprioară celei a centralei murale. Astfel, dacă de obicei centrala murală este amplasată în locuri ferite privirii având deseori un aspect tehnic, șemineul devine frecvent «sufletul casei». Prin atmosfera de armonie și relaxare pe care o conferă, șemineul unui cămin nu poate fi egalat de nici un alt sistem de încălzire“, spune Georgescu.
Un alt atu al șemineului față de o centrală termică este conferit de avantajul de a funcționa și pe lemne. Centralele termice funcționează, de regulă, pe bază de curent electric sau gaz, de aceea există riscul de a nu putea funcționa în cazul unei pene de electricitate sau a unei întreruperi de gaze.
Totodată, la instalațiile ce au la bază un termoșemineu, numărul de calorifere necesare se reduce cu unul deoarece în camera în care este amplasat șemineul nu mai este nevoie de calorifer precum în cazul centralei care nu degaja ea însăși căldura. „Foarte pe scurt, un termoșemineu poate fi o centrală termică, dar o centrală termică nu poate fi un șemineu“, concluzionează Georgescu.
Un dezavantaj al acestor sisteme de încălzire îl reprezintă costurile destul de mari. Deși producerea lor pe scară largă a dus la prețuri accesibile, piața șemineelor este totuși una exclusivistă care se adresează celor cu venituri peste medie.
Pentru montarea unei centrale termice, un român plătește, în medie, 6.000 de lei, în condițiile în care se efectuează schimbarea tuturor țevilor și a caloriferelor vechi. Potrivit lui Cătălin Drăguleanu, director vânzări Ariston Thermo România, pentru un apartament de bloc, costul centralei reprezintă 35% din valoarea totală a instalației, iar cei mai mulți optează pentru centralele termice convenționale de 24 kW la un preț mediu de 2.200 de lei.
În plus, se plătesc și tarifele percepute pentru debranșarea de la sistemul centralizat de încălzire dar și proiectul de branșare la rețeaua de gaze, acestea diferind de la oraș la oraș.

Bucureștiul, branșat la sistemul centralizat

27 de județe din România au peste jumătate din locuințe dotate cu sisteme proprii de încălzire, în timp ce în doar 15 (inclusiv municipiul București) majoritatea locuințelor sunt încă branșate la sistemul centralizat de încălzire, potrivit unui studiu Ariston Thermo România. În topul județelor care nu mai depind de sistemul centralizat de încălzire se numără Bistrița-Năsăud, Satu Mare, Alba, Ialomița, Covasna, Sibiu și Maramureș, cu aproximativ 90% dintre locuințe încălzite cu centrale termice individuale de apartament, iar la polul opus se află județele Mehedinți, Giurgiu, Constanța, Bihor și București, unde peste 85% dintre locuințe sunt încă branșate la sistemul centralizat de încălzire.