Aflat inca sub imperiul experientei rasei galbene, dupa un turneu intreprins in Asia, ministrul Ovidiu Musetescu risca sa reaprinda scandalul dintre Guvern si sindicate. Afirmatiile sale critice la adresa deja celebrei Ordonante 8/2003 privind disponibilizarile colective si platile compensatorii, desi in mare parte fundamentate economic, nu fac decat sa reia niste discutii deja incheiate.
Este vorba, in principal, de obiectiile aduse de seful APAPS la adresa prevederii potrivit careia viitorii someri pot beneficia si de compensatii din fondurile intreprinderii, acolo unde contractele colective de munca stipuleaza acest lucru. In forma initiala, actul normativ interzicea acest lucru, insa guvernul a fost -convins- de sindicate sub amenintarea ca va fi parat la Organizatia Internationala a Muncii, sub acuzatia de imixtiune in contractele incheiate pe baza vointei partilor.
Intr-adevar, la intreprinderi cu mari datorii, cum ar fi Siderurgica Hunedoara sau Roman Brasov, aceasta masura ar putea crea o presiune suplimentara, foarte greu de suportat. Exista insa si reversul medaliei.
Starniti de declaratiile dlui Musetescu, sindicalistii au trecut la contraatac, dand exemplu societatea Iasitex Iasi, unde platile compensatorii se vor face din bugetul de stat, chiar daca societatea are suficienti bani in vistierie. Surse bine informate sustin ca Iasitex este -curtata- de senatorul PSD Ion Solcanu, care ar vrea s-o preia cu cat mai multi bani in cont.
Observatiile critice ale ministrului privatizarii, Ovidiu Musetescu, facute imediat dupa intoarcerea sa dintr-un turneu asiatic la adresa prevederilor deja celebrei Ordonante 8/2003 privind platile compensatorii pentru disponibilizati, risca sa reaprinda scandalul guvernului cu sindicatele, abia incheiat. Pe de alta parte, autoritatile au fost sesizate asupra cazului unei intreprinderi profitabile, pentru care platile compensatorii se vor face insa din bugetul statului, fara a se tine cont ca ele puteau fi lasate in seama vistieriei societatii.
Argumentele lui Musetescu
Lista celor 23 de societati care urmeaza sa puna oameni pe liber a fost adoptata de guverrn, problemele aparand in ceea ce priveste numarul de salarii compensatorii pe care-l va primi fiecare viitor somer. In final, dupa discutii aprinse si de durata, s-a ajuns la solutia acordarii a 20 pana la 24 de salarii, in functie de vechime, drept compensatie pentru cei care vor parasi fabricile respective.
Un alt punct nevralgic al discutiilor l-a constituit interdictia, prevazuta de forma finala a ordonantei, de a se acorda salarii compensatorii si din fondurile intreprinderii, acolo unde acest lucru este stipulat in contractele colective de munca. Amenintat cu para la Organizatia Internationala a Muncii, cu sediul la Geneva, guvernul a cedat si a renuntat la interdictie. Cand toate lucrurile pareau sa se desfasoare intr-o deplina armonie, toata lumea fiind multumita, se intoarce din Asia dl Musetescu si contesta, -in nume personal-, intelegerile parafate de cele doua parti.
-Urmare a insistentei centralelor sindicale, urmeaza sa se acorde plati suplimentare salariatilor care vor fi disponibilizati conform contractelor colective de munca, ceea ce consider ca are un efect pervers si va conduce la o situatie inedita: cei care raman in societati ar urma sa munceasca, pentru cei care pleaca, intrucat nici Tractorul, nici Siderurgica, nici Roman, nici alte societati nu au de unde sa dea aceste plati compensatorii. Daca se insista asupra acestui lucru, el s-ar putea realiza printr-un efort suplimentar, dar din munca si prestatia celor care raman, si aceasta ar fi o situatie inedita-, a declarat dl Musetescu.
Despre compensatiile prevazute in contractele colective de munca, ministrul spune ca au fost negociate -in diverse etape istorice si, pe principiul drepturilor castigate, ele s-au reprodus de la un an la altul-. In opinia dlui Musetescu, in unele cazuri s-ar putea ajunge la situatia in care -ii salvam pe cei care pleaca si, din cauza insistentei cu care s-au cerut aceste plati compensatorii, sa ii omoram pe cei care raman-. La Siderurgica Hunedoara, media salariilor compensatorii este de noua, iar numarul maxim este de 15, ceea ce ar induce costuri suplimentare pentru societate de aproape 200 de miliarde, in afara de ceea ce se plateste din bugetul asigurarilor sociale.
Iasitex plateste din banii statului, chiar daca are profit
Liderii sindicali au reactionat prompt la declaratiile dlui Musetescu, spunand ca, din punct de vedere juridic, statul nu poate interveni in sensul anularii unor conventii intre parti, asa cum sunt contractele colective de munca. -In prima forma a ordonantei, se producea practic o imixtiune a guvernului intre doua parti care au negociat un contract – angajatorul si reprezentantul salariatilor-, spune presedintele Cartelului Alfa, Bogdan Iuliu Hossu.
Pe de alta parte, dl Hossu a recunoscut ca, in anumite cazuri, nu va fi posibila acordarea compensatiilor de catre intreprinderile in cauza. -Daca resursele financiare nu permit, aceste plati nu se vor face-, a precizat liderul sindical.
Pe de alta parte, Bogdan Hossu a dezvaluit si o alta fateta a compensatiilor, in afara de -sablonul- Roman sau Tractorul Brasov. Este cazul societatii iesene din industria textila Iasitex, care a fost introdusa in sfera de aplicare a Ordonantei 8, chiar daca ea a inregistrat profit in ultimii doi ani si exporta 80% din productie. De ce este atunci nevoie ca plata compensatiilor sa se faca de la bugetul statului, cand -corvoada- putea fi lasata integral in seama intreprinderii, care avea destule resurse banesti. Presedintele Cartelului Alfa spune ca a sesizat deja in acest caz Parchetul National Anticoruptie, acuzand functionarii APAPS de abuz in functie.
Potrivit unor surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul, de preluarea societatii in speta ar fi interesat senatorul PSD de Iasi, Ion Solcanu. Daca platile compensatorii se fac de la buget, atunci societatea va fi cu atat mai profitabila in momentul privatizarii…
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
