Norme noi pentru confiscarea profiturilor din economia subterană

Comisia Europeană a propus ieri norme noi pentru o confiscare mai eficace și mai extinsă a banilor și a altor bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Astfel, va fi consolidată capacitatea statelor membre de a confisca bunuri care au fost transferate unor părți terțe, va fi facilitată confiscarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni chiar și atunci când persoana învinuită se sustrage urmăririi penale și vor fi asigurate mijloacele adecvate autorităților compe­tente în vederea dispunerii măsurilor de înghețare temporară a bunurilor care riscă să dispară dacă nu se iau măsurile necesare.
„Trebuie să îi lovim pe infractori acolo unde îi doare mai tare, să le luăm banii și să redirecționăm profiturile acestora în economia licită, în special în această perioadă de criză. Autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare trebuie să dispună de instru­mente mai bune pentru depistarea acestor bani. De asemenea, au nevoie de mijloace mai numeroase care să le permită recuperarea unei proporții mai mari a bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni”, a declarat Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne.
Profiturile obținute din desfășurarea de activități de criminalitate organizată în UE sunt considerabile. De exemplu, se estimează că vânzarea de droguri ilicite generează în UE aproximativ 100 de miliarde de euro anual.
Veniturile grupărilor de criminalitate organizată sunt din ce în ce mai mult investite în afara țării lor de origine, adesea în mai multe state membre, sau sunt transferate către terți (adeseori rude sau intermediari) în scopul de a evita confiscarea. Investițiile în case, autovehicule, restaurante, mici întreprinderi și acțiuni sunt doar câteva exemple care arată cum pot fi reinvestite profiturile ilicite în active sau activități licite.

Inspectorii ANAF, instruiți de IRS     

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat că înființat structuri de verificări fiscale, cu atribuții de control al veniturilor persoanelor fizice, la nivelul Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice județene și a municipiului București, personalul fiind instruit de experți FMI, ai IRS din Statele Unite ale Americii, ai Agenției Regale pentru Venituri și Vama din Regatul Unit al Marii Britanii, precum și ai Fiscului francez.
Guvernul a autorizat la mijlocul anului trecut înființarea în cadrul ANAF a departamentului care va verifica persoanele cu mari averi. Astfel, persoanele fizice ale căror venituri reale depășesc cu cel puțin 50.000 lei sumele declarate vor plăti un impozit de 16% aplicat la diferența dintre cele două valori.
Președintele ANAF, Sorin Blejnar, a spus că nu există cale de scăpare nici pentru cei care își cheltuiesc banii în străinătate pentru că Fiscul românesc va primi date din țările respective și nici pentru cei care țin banii la ciorap pentru că, odată și odată, tot va trebuie să-i scoată pentru că banii sunt câștigați pentru a fi cheltuiți.

Înlesnirea confiscării – o metodă de protejare a economiei
Propunerea CE va simplifica normele existente și va completa lacunele majore care sunt speculate de grupările de criminalitate organizată. Aceasta va permite:
– stabilirea unor norme mai clare și mai eficiente în vederea confiscării bunurilor care nu au o legătură directă cu o anumită infracțiune, dar care rezultă în mod evident din activități infracționale similare în care a fost implicată persoana condamnată (confiscare extinsă);
– consolidarea normelor privind confiscarea activelor care sunt transferate de la persoana învinuită către o parte terță care ar fi trebuit să aibă cunoștință despre faptul că acestea provin din desfășurarea de activități infracționale (confiscarea aplicată terților);
– confiscarea activelor în cazurile în care condamnarea penală nu este posibilă întrucât învinuitul a decedat, suferă de o boală cronică sau se sustrage urmăririi penale;
– garantarea faptului că procurorii pot dispune înghețarea temporară a activelor care riscă să dispară în cazul în care nu se adoptă nicio măsură, sub rezerva confirmării deciziei de către o instanță (înghețare provizorie);
– asigurarea de către statele membre a unei gestionări a activelor înghețate astfel încât să nu-și piardă valoarea economică înainte de confiscarea finală;
– asigurarea unui echilibru între măsurile adoptate în vederea înghețării și a dreptului de proprietate al persoanelor.