Acasă Economic-Financiar Patronatele cer modificarea Codului Fiscal privind impozitele locale

Patronatele cer modificarea Codului Fiscal privind impozitele locale

DISTRIBUIȚI

Noul Cod Fiscal imaginat de PSD și ALDE și votat și de PNL crește impozitele pe locuințe care găzduiesc gratuit sedii sociale de 20 de ori. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România solicită modificarea Codului Fiscal privind impozitele locale. CNIPMMR solicită reanalizarea din perspectiva IMM-urilor a prevederilor Codului fiscal privind procedura calculării impozitului pe clădiri în funcţie de destinaţie – rezidenţiale, nerezidenţiale sau mixte -, cu cote de impozit între 0,08 % şi 0,2% pentru clădirile rezidenţiale, faţă de cota din anul 2015 de 0,1 %, iar pentru cele nerezidenţiale între 0,2% şi 1,3%, raportate la valoarea cladirii rezultată dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat.
Noul sistem de impozitare a clădirilor are ca efect creşterea semnificativă a sarcinii fiscale a IMM-urilor reprezentând impozit pe clădirile unde îşi desfăşoară activitatea, precum şi a cheltuielilor birocratice (valoarea onorariului pentru raportul de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, care trebuie depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă).
Potrivit studiului de caz realizat la nivelul Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii  Galaţi (anexat), noul sistem de impozitare a clădirilor are ca efect creşterea uriaşă a impozitului (indicele de creştere a gradului de impozitare mediu variind între 36,06% şi 1942,43% în funcţie de zona de amplasare a imobilului.   
CNIPMMR solicită MODIFICAREA CODULUI FISCAL pentru exceptarea IMM-urilor sau cel puțin a microîntreprinderilor și întreprinderilor mici de la noul sistem de calcul al impozitului pe clădiri și de la reevaluarea clădirii de evaluatori autorizați, cu menținerea pentru acestea a sistemului de impozitare din 2015, care stabilea cotele de impozit în funcţie de proprietar și raportarea la valoarea contabilă, (având în vedere că marea majoritate a IMM-urilor își au sediul la domiciliul întreprinzătorilor și că noul sistem de impozitare generează o creștere semnificativă a sarcinii fiscal a IMM-urilor, la care se adaugă costurile foarte mari pentru raportul de evaluare intocmit de un evaluator autorizat).

Creşterea uriaşă a impozitului pe construcţii are efecte negative semnificative, costând în:
diminuarea numărului de întreprinderi (cel puţin 10% din IMM-uri urmând a de se desfiinţa ca urmare a creşterii costurilor de funcţionare);
reducerea activităţii IMM-urilor şi decapitalizarea lor (~30% din IMM-uri urmând a-şi diminua activitatea)
ceea ce va genera desfiinţarea unui număr de ~100.000 de locuri de muncă, cu diminuarea veniturilor bugetare aferente acestora rezultate din impozitele şi contribuţiile de asigurări obligatorii aferente salariilor noilor angajaţi, din TVA, taxe şi impozite.
CNIPMMR solicită revizuirea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, aprobată prin Legea nr. 99/2013, raportat la dispoziţiile art. 40 alin. (1) din Constituţia României potrivit cu care „Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere” şi la regulile concurenţei libere, pentru asigurarea respectării cerinţelor Consiliul Concurenţei, prezentate în “Raportul Piata Unica, Piata Nationala: politica de concurenta in sectoare cheie”, realizat impreuna cu Societatea Academica Romana (SAR) in anul 2009:
-„Profesiile liberale au evoluat ca sisteme închise care conservă ample privilegii pentru membrii lor, astfel încât încercările moderne de a creşte competiţia în aceste sectoare s-au lovit de o rezistenţă serioasă. Studiile recente şi practica altor state din Uniunea Europeană au arătat că eliminarea treptată a restricţiilor de concurenţă pe aceste pieţe a condus la o scădere a preţurilor şi nu a afectat în nici un fel calitatea serviciilor oferite către consumator. Această tendinţă trebuie promovată şi de România prin reducerea barierelor la intrarea pe piaţă şi prin relaxarea regulilor privind exercitarea profesiei”.

Totodată, CNIPMMR subliniază din nou că noul Formular 088 a crescut în mod nejustificat birocraţia pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici, reprezentând un chestionar de centralizare a unor informaţii incluse deja în alte formulare sau baze de date deţinute de autorităţile publice centrale şi că întreaga procedură de evaluare a intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice ce implică operaţiuni din sfera TVA este neclară şi netransparentă.
Astfel, CNIPMMR propune ca Formularul 088 – „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA” să fie înlocuit cu o „Declaraţie pe propria răspundere privind intenţia contribuabilului de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, care să se completeze electronic şi să se depună online, deoarece societăţile care depăşesc plafonul de scutire a plăţii T.V.A. de 220.000 lei stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt de drept plătitoare de TVA, parcurgerea unei proceduri de evaluare a intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA nefiind justificată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.