Creditele, care ar trebui sa reprezinte unul din motoarele economiei, raman in continuare foarte scumpe, indiferent daca sunt contractate in lei sau in valuta. Bancherii pun pe tapet tot felul de motive care stau la baza calculului dobanzilor. Desi exista mai multi indicatori dupa care bancile comerciale se ghideaza in construirea ratei dobanzii, cum ar fi costul resurselor atrase, dobanda de interventie a BNR, randamentele pietei primare a titlurilor de stat totusi, pozitionarea in piata a principalilor competitori raman un factor important. Intensificarea competitiei bancare va avea efecte benefice asupra consumatorului de servicii si produse bancare prin costurile reduse pe care vor fi obligate sa le practice institutiile financiare.
Unii analisti din piata spun ca este de asteptat o scadere mai rapida a dobanzilor la credite decat a celor la depozite, bancile fiind interesate in continuare de atragerea resurselor din piata.
In ecartul dintre dobanzile active (credite) si cele pasive (depozite) se vor identifica din ce in ce mai clar costurile de operare si profitul fiecarei banci. Cresterea eficientei bancare va fi un factor esential in reducerea acestor marje. Reprezentantii marilor grupuri financiare internationale nu sunt deloc ingrijorati, pentru ca, beneficiind de sustinere puternica, se pot alinia tendintelor pietelor pe care activeaza. Problema ramane in curtea bancilor mici, care in opinia analistilor economici, nu vor mai putea supravietui in respectivele conditii.
La fel cum, in cazul depozitelor, bancile s-au aliniat tendintelor pietei de economisire in mod flexibil (fara prea multe restrictionari) si in cazul creditelor, tendintele ar putea fi de flexibilizare. De exemplu, unul dintre marii jucatori straini din piata ia in considerare posibilitatea negocierii dobanzilor la credite, in functie de calitatea garantiilor prezentate bancii de catre client.
BNR descurajeaza indirect creditarea in valuta, obligand bancile comerciale sa constituie rezerve obligatorii destul de ridicate, dupa cum spun bancherii comerciali. Bancherii spun ca o reducere de la 25% la 18% a rezervei obligatorii pe componenta de valuta ar duce la o economie de costuri, iar excesul de lichiditate generat de o asemenea masura s-ar rasfrange pozitiv asupra clientilor, inclusiv asupra ratelor dobanzilor oferite la depozitele la termen atrase de la clienti. Surse din piata spun ca, pentru creditele in valuta, piata locala practica inca spread-uri destul de mari, de 5-8 puncte procentuale peste LIBOR sau EURIBOR, mult peste cele ale vecinilor din Ungaria sau Bulgaria.
Bancherii se plang, de asemenea, de faptul ca nu-si pot regla deficitele temporare de lichiditate in valuta sau reusesc acest lucru, dar la costuri foarte ridicate. Pentru a trage o suma de la o banca din strainatate pe o perioada mai mica de doi ani, trebuie sa constituie o rezerva minima obligatorie. In plus, spun ei, nu pot specula o diferenta favorabila de cateva puncte de baza, intrucat costul cu rezerva il ridica foarte mult pe cel de finantare la depozitele atrase de pe piata monetara internationala.
Indiferent de motive, concluzia este simpla: nivelul actual al dobanzilor nu este deloc in favoarea imprumutatului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
