Daca in urma cu cativa ani, Banca Nationala a Romaniei era intr-o permanenta lupta cu importurile care dinamitau inflatia, acum batalia trece pe alt teren: banca centrala incearca stavilirea unor categorii de produse fabricate in afara tarii (cele destinate consumului), pentru ca risca sa piarda de sub control deficitul bugetar. De ce nu se mai teme BNR de preturile de import? Pentru simplul fapt ca mizeaza pe o apreciere a monedei nationale si evident pe o concurenta adusa produselor indigene.
Preturile de import au continuat sa exercite o influenta favorabila asupra preturilor interne, insa amplitudinea acesteia a fost mai redusa in trimestrul IV al anului 2005, in principal datorita temperarii ritmului de apreciere a monedei nationale fata de principalele valute, se arata in raportul pe trimestrul intai, realizat de BNR.
Astfel, deflatorul importurilor de bunuri si servicii s-a mentinut subunitar, dar valoarea acestuia a fost sensibil superioara celei aferente trimestrului al treilea (98,1 la suta comparativ cu 92,2 la suta). Conform declaratiilor sefului BNR, in 2006 deflatarea se bazeaza pe cursul de schimb, iar in partea a doua a lui 2007, pe dobanda de interventie.
Miza pe leu
Scaderea cursului de schimb a fost probabil singurul element de sustinere a deflatiei consemnate, indicele valorii unitare a importurilor – in crestere de la 105,4 in trimestrul III la 106 in ultimele trei luni ale anului – sugerand o presiune sporita a preturilor externe. Important de semnalat este faptul ca o contributie importanta la aceasta evolutie a revenit unor grupe de produse cu pondere semnificativa in cosul de consum: produse vegetale; alimente, tutun si alcool; produse ale industriei chimice (in principal produse farmaceutice).
Fara a exercita presiuni suplimentare comparativ cu trimestrul al treilea, pretul produselor minerale (inclusiv combustibili) si al carnii si-a pastrat ritmul inalt de crestere (42,4, respectiv 11,4 la suta), explicand in buna masura dinamica ridicata a preturilor externe.
Trend impus de piata UE
Miscari de sens similar ale indicelui valorii unitare a importurilor s-au observat si pe relatia cu Uniunea Europeana, chiar daca nivelurile atinse sunt in acest caz mult mai modeste (1 la suta in trimestrul IV 2005, in crestere de la 0,1 la suta). Tendinta de acumulare a unor presiuni inflationiste este confirmata si de majorarea indicelui anual al preturilor productiei industriale a UE pentru piata externa (exclusiv constructii si energie) la 1,3 la suta, de la 0,9 la suta in intervalul precedent. Cele mai expuse segmente au fost cele ale bunurilor de capital si de consum, confruntate cu o majorare a cererii externe, sustinuta de dinamizarea activitatii economice la nivel mondial.
2006, acelasi scenariu
Documentul reliefeaza ca presiuni in crestere din partea preturilor externe releva si datele disponibile pentru primul trimestru al anului 2006. In sfera produselor energetice, efectul pozitiv al relativei relaxari observate pe piata gazelor naturale a fost practic anulat de accentuarea tensiunilor pe piata internationala a petrolului. La nivelul produselor industriale importate din Uniunea Europeana se mentine tendinta ascendenta a ritmului de crestere a preturilor din ultima parte a anului anterior, media sectorului prelucrator majorandu-se in perioada ianuarie-martie 2006 cu inca 0,4 puncte procentuale, pana la 2,1 la suta, desi pentru toate cele trei categorii de bunuri (intermediare, de capital, de consum) dinamica anuala a preturilor a suportat variatii pozitive considerabile.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
