Acasă Economic-Financiar -Primul venit, primul servit- din cele 2.200 miliarde de lei pentru exportatori

-Primul venit, primul servit- din cele 2.200 miliarde de lei pentru exportatori

DISTRIBUIȚI

Incepand de anul viitor, impozitul pe profit de numai 6% pentru exportatori va deveni amintire. Cota va creste de peste doua ori, pana la 12,5%, pentru ca in 2004 sa egaleze cota standard de 25%. Majorarile de impozit, cerute atat de Fondul Monetar International, cat si de Uniunea Europeana, au ramas batute in cuie, in ciuda protestelor exportatorilor, prea putin competitivi pentru a rezista nesprijiniti de stat pe pietele externe. Socul pe care acestia il vor resimti in 2003 ar putea fi, totusi, compensat de cateva facilitati ce vor fi finantate de stat tocmai din banii incasati in plus din impozitul pe profit majorat. Potrivit secretarului general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), Mihai Ionescu, 2.200 miliarde de lei se vor intoarce in acest mod la exportatori, suma urmand sa creasca, in 2004, la 4.000 miliarde de lei. Banii vor fi impartiti dupa principiul -primul venit, primul servit-.

-Dupa intelegerile Romaniei cu FMI si Uniunea Europeana de a creste progresiv cota de impozit aplicata profitului din activitatile de export, am incercat sa blocam acest demers, argumentand ca nu putem fi competitivi pe pietele externe fara un pret mai mic. Nu s-a putut, insa ne-am targuit cu guvernul, care a acceptat ca toti banii colectati in plus la buget sa vina inapoi la exportatori-, a declarat Mihai Ionescu in cadrul Seminarului national de fiscalitate organizat, la Sinaia, de compania de consultanta Rentrop & Straton. Potrivit afirmatiilor sale, hotararile la guvern care reglementeaza modul de distribuire a stimulentelor pentru exportatori vor fi aprobate pana la sfasitul acestui an. -Discutiile s-au purtat cu 11 ministere, iar proiectele pentru majoritatea hotararilor au fost elaborate-, a afirmat Ionescu.

Bani pentru cine stie sa ceara

Cele 2.200 miliarde de lei nu vor ajunge insa la exportatori decat daca acestia vor sti sa ii ceara, fie de la Ministerul Agriculturii, fie de la cel al Industriei si Resurselor. Banii ramasi necheltuiti sunt pierduti pentru sectorul de afaceri, fiind reabsorbiti de bugetul de stat. Cu cat mai repede este depusa o cerere de finantare, cu atat are mai multe sansa sa obtina o felie din fonduri, acestea fiind alocate in ordinea primirii solicitarilor.

Primul instrument de sprijin vor fi, potrivit secretarului general ANEIR, primele de export, acordate la marfurile agroalimentare admise de Organizatia Mondiala a Comertului. Astfel, cu 200 miliarde de lei in 2003 si cu 400 miliarde de lei in 2004 va fi acoperita diferenta dintre pretul de productie si pretul de pe pietele externe. O alta finantare va incerca sa sustina si competitivitatea calitativa a marfurilor romanesti. In fapt, orice intreprindere care vrea sa obtina un certificat de calitate ISO va primi jumatate din suma necesara de la stat. -In general, un astfel de certificat costa 2.000-3.000 de dolari. Pentru a acoperi jumatate din costuri vor veni de la buget 170 miliarde de lei in 2003 si aproape dublu in 2004-, precizeaza Mihai Ionescu.

Tot jumatate din costuri va suporta statul si in cazul producatorilor – exportatori care vor sa-si infiinteze sau sa-si doteze laboratoare de cercetare. O alta finantare poate fi obtinuta de cei care doresc sa-si protejeze marca in strainatate. Daca inregistrarea in Romania este mai putin costisitoare, pentru un demers similar pe o piata externa sunt necesare mai multe zeci de mii de dolari. -Ajutorul de la stat poate acoperi maximum 45% din costuri, dar nu mai mult de 30.000 de euro pentru firma. In plus, nu pot cere bani decat cei care au pregatite pe pietele externe respective, astfel incat protejarea unei marci sa nu se faca doar pentru blocarea concurentei-, arata Ionescu.

O suma mult mai mare – 1.680 miliarde de lei – va fi alocata prin intermediul Eximbank, pentru bonificarea dobanzilor aferente creditelor de export si pentru politele de asigurare a exportatorilor impotriva riscului de neplata. Mai exact, statul va suporta 50-60% din valoarea dobanzii platite la banci de cei care fac exporturi complexe, sau o parte din primele de asigurare incheiate de firmele ce opereaza pe piete de risc, cu probleme de plata (Rusia, de exemplu). O astfel de asigurare este utila in conditiile in care un exportator poate fi amendat pentru nerepatrierea valutei la timp, chiar daca cel vinovat de intarzierea platii este partenerul extern. Din pacate insa, finantarile derulate prin Eximbank s-au dovedit pana acum destul de greoaie, mai mult de 50% din cele 1.000 miliarde de lei alocate anul acesta ramanand necheltuite din cauza mecanismelor rigide de distribuire a fondurilor. Situatia s-ar putea remedia, totusi, anul viitor, in conditiile in care banii se vor putea redistribui pe capitole in cazul in care cererea este mai mare pentru un anumit tip de program.

Tot din banii incasati in plus din impozitul pe profit statul va infiinta reprezentante private in strainatate, persoanele delegate acolo urmand sa lucreze, contra cost, pentru companiile care au nevoie de informatii sau de alte servicii in tarile respective.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.