Renuntarea la acordul cu FMI nu pericliteaza aderarea Romaniei la UE

Pentru prima oara in ultimii 15 ani si chiar in preajma semnarii Tratatului de aderare la UE, autoritatile romane trateaza cu o anumita lejeritate negocierile cu Fondul Monetar International. Este adevarat ca acest acord nu mai este unul de tip stand by, ci unul de supraveghere preventiva. Presedintele Traian Basescu si-a exprimat un punct de vedere diferit fata de FMI, pledand pentru un nivel al deficitului bugetar de maximum 1,2% din PIB, fata de 0,4-0,5% cerut de FMI. La randul sau, premierul Tariceanu considera programul -util, dar nu si indispensabil-, avand in vedere ca -astfel de intelegeri se incheie de regula cu economii aflate in situatii de criza-. Adevarul este ca si economistii apreciaza ca o eventuala renuntare la acordul cu FMI nu pericliteaza momentul aderarii Romaniei la UE, daca deficitele externe vor fi tinute sub control, economia va merge bine si nu se vor inregistra derapaje serioase de la tintele macroeconomice.

Economistii recomanda prudenta, deficite externe sub nivelul de anul trecut si identificarea unei solutii privind incheierea negocierilor cu FMI, ce este o institutie de referinta si pentru Uniunea Europeana, pana la sfarsitul lunii martie. Problema economiei romanesti in 2005 nu este bugetul, ci cresterea consumului sectorului privat, alimentat de relaxarea politicii monetare si fiscale si de cresterea veniturilor, in conditii de productivitate redusa. Intr-un scenariu optimist, chiar daca se va renunta la acordul de supraveghere preventiva cu FMI, agentiile de rating ar putea imbunatati calificativul acordat Romaniei, pana la -investment grade-.

Trebuie reduse importurile

-Momentul aderarii ramane 2007, in functie de ce se va intampla in continuare, de cum evolueaza economia. In ipoteza in care vom ajunge la o intrerupere a unui acord, foarte mult va depinde de modul in care lunile urmatoare vor oferi cifre linistitoare. Daca deficitele vor creste, este probabil ca sentimentul pietei sa se schimbe si ar putea sa provoace iesiri de fonduri si sa creeze punctul de inflexiune, sa avem o presiune, in sensul deprecierii leului-, ne-a declarat profesorul de economie Daniel Daianu, fost ministru de finante. In opinia domniei sale, ar trebui cautata o cale de mijloc cu FMI, pornindu-se de la premisa ca problema Romaniei in 2005 nu este bugetul, ci cresterea consumului privat ce inflameaza importurile, in conditii de productivitate scazuta.

Daianu: -Acordul cu Fondul este util-

Pasul de liberalizare a contului de capital obliga BNR la o scadere accentuata a dobanzilor, intr-o perioada cand din dorinta de a limita cresterea cererii interne ar trebui folosite ambele instrumente – politica monetara si cea bugetara – pentru a controla situatia. -Avem o inconsistenta: politica monetara se relaxeaza si incercam sa schimbam greutatea pe celalalt picior, pe politica bugetara. Schimbarea acestei greutati va avea o eficacitate scazuta. Este greu de crezut ca vom putea limita prin buget expansiunea cererii interne-, ne-a declarat Daniel Daianu. In opinia sa, acordul cu Fondul este util. -Cat de indispensabil este depinde de modul in care se va conduce politica economica la noi. Daca vom avea derapaje, unii ne vor reprosa ca nu s-au facut eforturi suficiente pentru incheierea acordului. Daca lucrurile vor ramane sub control, se va dovedi ca acordul nu a fost indispensabil-, ne-a declarat dl Daianu.

Miza pe cateva zecimi ridica semne de intrebare

Folosirea bugetului ca instrument de limitare a deficitului de cont curent va avea o eficacitate scazuta, intr-o economie in care dobanzile vor merge in jos, cu atat mai mult cu cat se pregateste pasul de liberalizare a contului de capital, in conditiile deschiderii pietelor financiare. -Pe plan international, faptul ca cele doua parti nu au cazut de acord pe cateva zecimi, ma face sa cred ca, de fapt, Fondul a tras catre zero, iar guvernul catre un deficit bugetar de 1% din PIB. Fondul este prudent si nu vrea sa se friga, iar guvernul are de facut cheltuieli legate de aderarea la UE si nici nu poate opera acea crestere de TVA pentru ca ar periclita tinta de inflatie. Este o situatie in care instrumentele cu care se poate interveni sunt destul de limitate-, ne-a declarat Daianu. In opinia sa, accentuarea bugetului ca instrument de lupta impotriva deficitelor externe poate deveni contraproductiva, dand exemplul tarilor asiatice – Malaezia, Thailanda, Coreea – care aveau deficite mici, o inflatie scazuta si o situatie macroeconomica care nu ingrijora pe nimeni, dar au liberalizat prematur pietele financiare si sectorul privat s-a imprumutat excesiv de mult. -Aceasta expansiune a creditului neguvernamental a condus la deficite de cont curent mari, incat sentimentul pietei s-a schimbat, banii care au intrat cu mare lejeritate, tot asa au plecat, iar FMI a recomandat reduceri de cheltuieli, surplusuri bugetare si cresteri de dobanzi. Acele surplusuri bugetare au accentuat declinul economiilor, in conditiile in care buba nu erau bugetele, ci o crestere a consumului sectorului privat-, a explicat dl Daianu.

Presedintele pledeaza pentru un deficit de 0,7%-1,2%

-Mi s-a parut important sa fie cunoscut punctul meu de vedere, care este diferit de cel al FMI in ceea ce priveste deficitul bugetar, pe care eu l-am asezat, in urma consultarilor cu primul-ministru si cu guvernatorul BNR, intre 0,7% si 1,2% din PIB-, a declarat Traian Basescu. In opinia sa, reducerea la 0,4% din PIB a deficitului bugetar presupune -taierea- din investitiile in infrastructura, ceea ce inseamna ca Romania nu poate utiliza nici fondurile alocate de Comisia Europeana. -O astfel de abordare pentru mine este inadmisibila-, a mai spus Basescu.