Dupa doi ani, timp in care a fost administrata de -investitorul strategic- Noble Ventures, care s-a dovedit a fi o firma decisa sa falimenteze intreprinderea, Combinatul Siderurgic Resita (CSR) este, de la 1 ianuarie, din nou in proprietatea statului roman.
Si-au facut-o cu mana lor
In mod normal, formalitatile pentru reinstaurarea statului ca actionar majoritar ar trebui sa inceapa inca din zilele urmatoare. Oficialii APAPS au acum toate parghiile necesare pentru a rezilia contractul de privatizare incheiat acum doi ani cu firma americana Noble Ventures.
Singura clauza rezolutorie in acest contract se referea la neplata de catre investitor a doua rate succesive din valoarea actiunilor preluate de la statul roman. O prima rata ramasese deja neplatita, in 2001, iar termenul-limita pentru achitarea celei de-a doua era 31 decembrie 2002. Or, dupa cum ne-au declarat surse din cadrul Autoritatii pentru Privatizare, anul nou a venit fara ca in conturile institutiei sa intre vreun dolar de la Noble Ventures.
Seful APAPS, Ovidiu Musetescu, mai incercase sa rezilieze contractul, insa a dat imediat inapoi, indulcind tonul atunci cand americanii au amenintat ca vor intenta o actiune impotriva statului roman la Curtea Internationala de Arbitraj de la Washington, cerand daune interese de 200 milioane de dolari. Totusi, in cele din urma, americanii si-au facut-o cu mana lor, neplatind contravaloarea pachetului majoritar de actiuni.
Promisiuni neonorate
Investitorul american -strategic- Noble Ventures, care a castigat in 2000 licitatia organizata de defunctul FPS pentru pachetul majoritar de actiuni, nu si-a onorat nici pe departe obligatiile asumate prin contractul de privatizare.
Imediat dupa transferul de proprietate, Noble Ventures ar fi trebuit sa procedeze la o majorare de capital de cinci milioane de dolari si sa aduca un capital de lucru de 10 milioane. Nemaipunand la socoteala investitiile de 11,5 milioane de dolari, care aveau ca scadenta 5 iunie 2001. La acestea se adauga un credit extern de 35 milioane de dolari, contractat, cu garantia statului, de CSR pentru modernizarea cuptorului electric, credit care ar fi trebuit rambursat pana pe 15 septembrie 2001. Nici un dolar din aceste sume promise de americani nu a fost vazut fosnind pe la Resita. Mai mult, americanii s-au dovedit incapabili sa plateasca chiar si salariile muncitorilor, fapt care a determinat izbucnirea de manifestari greviste, unele chiar insotite de agresarea fizica a conducerii.
Pomeni peste pomeni
Investitorii americani de la Resita au beneficiat de o clementa nemaintalnita din partea autoritatilor romane, fie ele de culoare taranista (cu care au semnat contractul de privatizare) sau social-democrata (cu care au -coabitat- din 2001 si pana in prezent).
Dupa o lunga serie de amenintari din partea ministrului Ovidiu Musetescu cu rezolutionarea contractului de privatizare, tonul acestuia a coborat brusc, o data cu introducerea de catre americani a unui proces la Curtea Internationala de Arbitraj de la Washington, prin care i se cereau statului roman despagubiri in valoare de 200 milioane de dolari. La data de 24 mai 2001, guvernul emite o ordonanta prin care reesalona pe o durata de cinci ani datorii de 70 milioane de dolari ale CSR si anula penalitatile aferente acestora. In contractul de privatizare era stipulat ca, in cazul in care se va produce acest fel de amnistie fiscala, investitorul va trebui sa plateasca statului inca doua milioane de dolari. Cum Noble Ventures nu dispunea de acesti bani, reprezentantii companiei americane au preferat sa nu semneze nici un protocol de reesalonare a datoriilor cu nici unul dintre creditori. In acest fel, ordonanta de guvern a ramas inoperanta, iar datoriile combinatului la aceeasi valoare-record de peste 100 milioane de dolari.
Jumatate din anul 2001, combinatul s-a aflat in reorganizare judiciara, solutie la care s-a renuntat insa, dupa ce Noble Ventures a reusit sa convinga autoritatile romane cu promisiunea ca va aduce bani la Resita si va relua productia. Promisiune care a ramas o simpla vorba in vant, ca de altfel si cea a dlui Musetescu potrivit careia BCR ar fi urmat sa acorde intreprinderii de pe malurile Barzavei un credit de 15 milioane de dolari.
In cele din urma, in luna iulie a anului trecut, statul a redevenit actionar majoritar la Resita, cu 83%, prin conversia datoriilor in actiuni. Si dupa aceasta manevra insa, tot Noble Ventures a ramas sa asigure managementul combinatului, chiar daca in mai mult de doi ani de zile el s-a dovedit a fi defectuos. Contractul de privatizare nu putea fi insa reziliat atat timp cat nu expirase termenul-limita si pentru plata celei de-a doua rate din contravaloarea pachetului majoritar de actiuni. In conturile combinatului, care detine multe active colaterale, cum ar fi un teren de 18.000 mp pe malul Lacului Floreasca din Capitala, o hidrocentrala si o statie de epurare a apei, intra lunar peste doua miliarde de lei. Cu toate acestea, salariile muncitorilor resiteni trimisi la vatra de americani le-a platit tot guvernul, din banii contribuabililor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
