Reuters: România poate da lecții Ungariei în privința acordului cu FMI

Spre nemulțumirea ungurilor care s-au considerat întotdeauna superiori vecinilor mai săraci din Est, România ar putea da lecții Ungariei în privința acordurilor de sprijin financiar cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, se arată într-o analiză Reuters.
"Prin respectarea condițiilor unui program similar (de finanțare externă – n.r.), Bucureștiul a reușit să reașeze economia pe drumul către creștere. Acest drum va aduce însă durere pe termen scurt și va pedepsi oficialii care îl urmează", notează agenția. În contextul tensiunilor severe de pe piețele financiare, care împing în sus costurile de finanțare și nivelul datoriilor – prin deprecierea puternică a forintului – premierul ungar Viktor Orban a renunțat la atitudinea ostilă față de instituțiile financiare internaționale și încearcă să cadă la pace.
Însă UE și FMI vor cere probabil atât anularea reformelor care au definit guvernarea Fidesz, cât și introducerea unor noi măsuri "compensatorii", care vor presupune probabil austeritate.
Orban va ține cont și de scăderea popularității guvernanților din România în sondaje în urma măsurilor dure de austeritate implementate în cadrul acordului cu FMI, notează Reuters.
"FMI nu a fost prea flexibil în cazul României și va fi chiar mai puțin flexibil în privința Ungariei. Va dori să răstoarne principalele reforme ale Fidesz, chestiune foarte sensibilă pentru electoratul partidului, situație care va fi extrem de dificilă", comentează Nicholas Spiro, economist specializat în evaluarea riscului de țară.
Întoarcerea lui Orban cu fața către FMI a determinat aprecierea forintului cu 3% în această săptămână față de euro, după ce a scăzut în prima săptămână din an la mai multe minime record și s-a depreciat cu peste 14% în ultimele șase luni din 2011, față de un declin de numai 2,5% pentru leul românesc.
Ambele țări au luat împrumuturi de la UE și FMI la finele lui 2008 – începutul lui 2009, la apogeul crizei financiare mondiale, pentru a depăși combinația dintre recesiune, retrageri de capital, deprecierea puternică a monedelor și deteriorarea deficitelor externe și așa uriașe.
Ungaria a schimbat însă direcția la jumătatea anului 2010, odată cu venirea partidului Fidesz la putere. Orban a întrerupt acordul cu FMI și a luat măsuri "pro-creștere" economică, precum creșterea taxelor percepute băncilor și companiilor mari, și reducerea impozitelor pentru firmele mici și pentru populație.
Guvernul a naționalizat apoi activele sistemului privat de pensii, de 13 miliarde de dolari, pentru a acoperi o parte din dezechilibrele finanțelor publice, și a trecut prin parlament o serie de legi criticate de Comisia Europeană, inclusiv una care ar submina independența băncii centrale.
Toate cele trei mari agenții de rating, S&P, Moody's și Fitch, au retrogradat ratingul Ungariei în categoria "junk", acuzând direcția inpredictibilă a politicilor economice.
Ungaria așteaptă acum să intre în recesiune, însă banca centrală a fost nevoită să crească agresiv dobânzile anul trecut, la 7%, pentru a combate retragerile de capital și prăbușirea forintului.
Costurile de finanțare ale Ungariei au crescut de asemenea puternic, la 9-10%, și s-au apropiat de nivelurile de la sfârșitul lui 2008, care au împins guvernul anterior către un acord cu FMI.
România va performa mai bine decât regiunea
În contrast, guvernul Boc a încheiat anul trecut un nou acord, de precauție, cu FMI, iar Moody's și Fitch au acordat rating investment grade țării. Economia românească pare pregătită să performeze mai bine decât regiunea în acest an, cu o creștere de 2%, consideră Reuters.
Totodată, BNR a avut spațiu de manevră pentru a reduce dobânda de politică monetară în două rânduri în noiembrie și ianuarie, la 5,75%.
"A fost un medicament care în final a dat roade", comentează pentru Reuters Laurențiu Plosceanu, șeful Asociației Românie a Antreprenorilor din Construcții.
Premierul Emil Boc va suporta însă costuri politice grele pentru politica de austeritate, iar guvernul ar putea să nu supraviețuiască alegerilor de anul viitor, consideră agenția de presă.
Un sondaj recent Eurobarometru arată că mai mult de 70% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, amintește Reuters.
Partidul Fidesz nu riscă să piardă puterea înaintea alegerilor din 2014, însă popularitatea partidului a fost deja afectată serios, coborând cu aproape 50% de la scrutinul din vara lui 2010.
La Budapesta, atmosfera este tensionată, mulți unguri oscilând între nemulțumirea față de politicile lui Orban și perspectiva austerității sub auspiciile unui nou acord cu FMI.