Una dintre acuzele cel mai frecvent auzite din partea oficialilor europeni se refera la slaba capacitate de absorbtie a fondurilor comunitare. Mai mult, coruptia trimite si banii accesati de multe ori unde nu trebuie. Problema devine cu atat mai presanta in conditiile in care, dupa aderare, Romania va trebui sa poata cheltui (si cofinanta) circa 9 miliarde de euro anual.
Chiar daca eforturi au fost depuse de autoritati, mai mereu au fost acoperite de ecouri negative. Comisioane nejustificate, birocratie, lipsa de proiecte, toate au facut ecou in presa din Romania si in cea internationala.
Unul din cuiele lui Pepelea pare a ramane incapacitatea de a realiza proiecte viabile, sustenabile. Economistul sef al BNR spunea de curand ca proiectele de infrastructura ale Romaniei sunt -mai mereu numai la nivel de intentie, ca sa nu spunem la stadiu de visare-. Cu alte cuvinte, vorba lui Caragiale, ele -sunt sublime, dar lipsesc cu desavarsire-, si astfel BNR cheltuie importante resurse pentru sterilizarea a circa 7 miliarde de euro, iar guvernantii se dau de ceasul mortii sa se imprumute din pietele financiare internationale.
Seful IMM a gasit si el un vinovat pentru slaba capacitate de a cheltui banii comunitari: inexistenta verigii intermediare.
Lipsa unei retele de firme de consultanta specializate in elaborarea de proiecte viabile prin care societatile comerciale, dar si administratia locala sa acceseze fondurile europene de coeziune si structurale este veriga care lipseste din traseul banilor ce vor veni de la Uniunea Europeana, dupa 1 ianuarie 2007, a precizat recent presedintele Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici, Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC), Eugen Ovidiu Chirovici.
-Agentiile mici, particulare, de consultanta, trebuie incurajate, concomitent cu formarea unei culturi a serviciilor specializate care sa conduca beneficiarul banilor ce vor veni dupa aderarea Romaniei spre acesti consultanti. Banii europeni pentru ministerele si structurile integratoare de capitole exista. Aici vor gasi persoane specializate care sa intocmeasca proiecte pentru a atrage fonduri catre un domeniu sau altul – mediu, infrastructura etc. Dar, pentru a ajunge la consumatorul final, primarie, asociatie, societate comerciala, avem nevoie de micile societati de consultanta care sa stie sa faca proiecte eligibile-, a precizat presedintele ANIMMC.
-Problema se va extinde si spre ministere. In prezent, exista angajati care s-au specializat sau urmeaza cursuri pentru a acorda asistenta de proiect, care beneficiaza de un spor de 75% la salariu. Cu toate acestea, nu exista, legal, nicio forma de a-i ingradi libertatea, de a-si face propria firma de consultanta si de a vaduvi sistemul de un profesionist-, a precizat presedintele ANIMMC.
Lipsa accesului la programele comunitare va fi resimtita cel mai puternic de IMM-uri. In acest sens, ANIMMC a demarat o serie de campanii de constientizare a micilor intreprizatori. Cu toate acestea, estimarile ANIMMC nu sunt prea optimiste in ceea ce priveste capacitatea de atragere a banilor de micii intreprinzatori, cel putin un an dupa aderare.
Nu intamplator analistii financiari estimeaza o scadere drastica a numarului de IMM-uri dupa aderare. Ei considera ca cine nu va fi pregatit sa ia startul de pe pozitii cat de cat comparabile cu concurenta nu prea are sanse de a ajunge la linia de final.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
