Cand vine vorba de adevaratul interes national, parca noi, romanii, suntem neintrecuti in a ne fura caciula. Majorarea artificiala a pretului la gaze este una dintre dovezile cele mai dureroase in acest sens. Cum altfel ar putea fi interpretata o astfel de masura, cu un impact devastator atat pe plan economic, cat si pe plan social?
Catastrofa pentru industria de profil
Industria chimica romaneasca, in principal ramura de productie a ingrasamintelor, este -temuta- in intreaga Europa. Nu doar din punct de vedere al calitatii cat mai ales prin capacitatea de export a acesteia, toate tarile invecinate impunand taxe de protectie a productiei proprii, care intra in concurenta cu produsele romanesti. Ceea ce nu este valabil pentru Romania, care nu-si protejeaza productia interna, refuzand astfel de taxe de protectie pe motiv de… a nu crea probleme diplomatice cu vecinii. Acum, colac peste pupaza, in urma negocierilor cu Fondul Monetar International, guvernul a anuntat ca, incepand din luna septembrie, pretul gazelor naturale va fi majorat cu 22% pentru consumatorii casnici si cu 12% pentru unitatile industriale. Cele 12 procente, cat reprezinta scumpirea pentru consumatorii industriali, au insa un impact devastator pentru sectoarele industriei chimice si petrochimice, deoarece pretul gazelor reprezinta 70% din costurile de productie. Altfel spus, majorarea pretului gazelor creste substantial costurile de productie din industria chimica si petrochimica. Aceasta va duce treptat la inchiderea unitatilor din domeniu si disponibilizarea a mai mult de 40.000 de angajati, dupa cum estimeaza Ioan Niculae, presedintele grupului InterAgro. Noua modificare a preturilor este, spune cunoscutul om de afaceri, comparabila cu masura adoptata in urma cu mai bine de sase ani de guvernul de atunci, care a scumpit simultan energia si gazele naturale, consecinta fiind ca agricultura romaneasca nu a mai avut, timp de doi ani, ingrasaminte chimice produse in tara. Situatie care s-ar putea repeta mai ales tinand cont de intarzierea la plata, catre producatori, a subventiilor care urma sa fie acordate de MAAP, datoriile fiind de ordinul sutelor de miliarde de lei.
Degeaba subventii in agricultura fara ingrasaminte
Stefan Nicolae, presedintele Agrostar: -Impactul scumpirii gazelor va fi foarte dur pentru agricultura. In conditiile in care fermierii nu pot asigura necesarul de ingrasaminte la hectar din cauza lipsei de capital, dupa scumpire vor fi nevoiti sa foloseasca si mai putine ingrasaminte.
Dupa un an agricol in care s-au pierdut pana acum peste 10.000 miliarde de lei ca urmare a productiilor foarte mici cauzate de inghet si de seceta, fermierii nu mai au capital, finantarile sunt foarte mici, iar Ministerul Agriculturii intarzie cu plata subventiilor din cauza problemelor financiare. Majoritatea nu mai au forta sa inceapa noul an agricol. S-a taiat subventia la motorina, dar guvernul aloca doua milioane de lei la hectar, facand campanie electorala in zona rurala. Din pacate, cele 13.200 de miliarde de lei nu vor avea nici un efect, nici in zona agricola, nici in zona electorala, pentru ca-i vor face pe oameni sa iasa din asociatiile agricole. Acestia sunt niste bani scosi din buzunarul contribuabilului si aruncati pe fereastra intr-o campanie ineficienta. Toate acestea, combinate cu scumpirea ingrasamintelor, pot duce agricultura la colaps, apoi fabricile de ingrasaminte vor intra si ele in colaps pentru ca nu va mai avea cine sa cumpere de la ele. Exista oare grupuri de interese care vor sa aduca ingrasaminte din afara? Sau se doreste falimentarea producatorilor pentru ca Romania sa devina piata de desfacere atat pentru ingrasaminte, cat si pentru produsele alimentare. Mai bine s-ar fi folosit cei 13.200 de miliarde de lei pentru a subventiona ingrasamintele si samanta. Mai mult, scumpirea gazelor va duce probabil si la inchiderea ultimelor sere din Romania. Cresterea cheltuielilor cu incalzirea va duce la cresterea pretului legumelor, pana la un nivel care le va face imposibil de cumparat de catre populatie-.
Adrian Radulescu, presedintele LAPAR (Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania): -Si asa, cantitatea de ingrasaminte folosita la hectar anul acesta a fost foarte mica. Daca se mai scumpesc, nu vor mai folosi nici ingrasaminte chimice deloc, pentru ca nu vom mai avea cu ce sa le cumparam. La ora aceasta, nu stim daca vom supravietui lipsei resurselor financiare si a unei legi reale a asigurarilor in agricultura-.
FMI nu tine cont de specificul Romaniei
Spre deosebire de tarile vecine, Romania este si producator de gaze naturale, 70% din necesar provenind din productia interna. Cu atat mai dramatica este scumpirea, atat pentru industria de ingrasaminte cat si pentru agricultura, cu cat diferenta fata de pretul de la inceputul acestui an este de 50% (94 USD fata de 63 USD/1.000 metri cubi). Pretul de productie al amoniacului este 160 USD, iar al ureei – 122 de dolari tona. Adio export, mai ales ca in UE suntem supusi taxei antidumping la uree, la fel ca Rusia, unde gazele naturale costa 25 USD/1.000 de metri cubi, de aproape patru ori mai ieftin. De mentionat ca, potrivit informatiilor noastre, ministrul economiei, Dan Ioan Popescu, s-ar fi impotrivit scumpirii gazelor, dar s-a facut voia FMI. la fel ca in Argentina si Coreea de Sud. Doamne fereste!
Catalin Antohe
Cristi Ionita
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
