Marile afaceri de familie creează culturi organizaționale agile, inovează şi recompensează prospeţimea în gândire, se arată în studiul EY family business survey 2018. Toate aceste elemente alimentează fenomenele disruptive din piaţă, iar ce este mai interesant, puţine afaceri de familie globale (12%) se identifică drept factori disruptivi.
Respondenţii de pe principalele pieţe globale recunosc faptul că au o cultură antreprenorială distinctă (68%), că stimulează agilitatea şi schimbarea (67%) şi că își permit să facă greșeli în demersul lor de a-și îmbunătăţi afacerea (61%). În mare parte, folosesc mediile sociale (68%), încorporează tehnologii Big Data (65%) şi folosesc Robotic Process Automation – RPA – în eforturile lor de a menţine ritmul cu ceilalţi (50%). Astfel, dezvoltă culturi organizaționale cu o mare capacitate de a crea sau a fructifica fenomenele disruptive de la o generaţie la alta.
„Dat fiind contextul politico-social, cele mai longevive afaceri de familie din România abia trec de un sfert de secol de existență, multe dintre acestea fiind acum în fața primului test major, transferul conducerii către generația următoare. Cu toate acestea, putem remarca și la afacerile de familie românești de succes caracteristicile specifice, necesare, pentru dezvoltare pe termen lung: deschiderea spre inovare și adaptarea la realitățile pieței locale și mondiale. Combinate cu spiritul antreprenorial și flexibilitatea, aceste calități vor fi cu siguranță elementele cheie în dezvoltarea viitoare”, spune Gabriel Sincu, coordonator al diviziei de consultanță pentru afaceri de familie din EY România.
Creştere fără capital extern
Spre deosebire de creşterea modestă de 3,6% a PIB-ului mondial prevăzută de Fondul Monetar Internaţional pentru anul 2018, afacerile de familie chestionate au o ţintă medie de creştere a veniturilor de 9,1%, conformă cu rata de profitabilitate pe termen lung pentru indicele S&P 500, care este în jurul a 10%.
Acest lucru este remarcabil, având în vedere faptul că 62% dintre afacerile de familie au declarat că nu au pus în vânzare active către terți pentru a-și asigura linii de investiții. Minoritatea care a utilizat un astfel de mijloc de obţinere de capital a afirmat că a folosit această soluție doar pe un termen scurt, pentru o medie între patru şi şase ani. Două treimi din respondenţi spun că își investesc propriile resurse financiare în creştere şi inovare. În același timp, afacerile de familie par mai degrabă reticente în privința contractării unui credit.
”Spre deosebire de afacerile de familie din străinătate, afacerile de familie românești nu sunt atât de reticente în accesarea de fonduri de pe bursele publice, listările unor business-uri antreprenoriale importante din ultima vreme fiind remarcate în mediul financiar din România. De asemenea, putem vedea o serie de afaceri de familie românești de succes care au cedat o parte din capitalul social unor fonduri străine de investiții, păstrând totuși controlul asupra business-ului”, subliniază Gabriel Sincu.
Fenomenele disruptive: o ameninţare şi o oportunitate
Afacerile de familie intenţionează să investească în anumite zone de creștere, fie pentru a contracara fenomenele disruptive fie, dimpotrivă, pentru a le valorifica. Printre zonele prioritare de investiţii în următorii trei ani identificate de afacerile de familie se numără: noi produse şi servicii (59%), sisteme şi mecanisme de control IT (57%), capitalul uman (53%) şi capacitatea de producţie (48%).
Generaţiile salvatoare X,Y şi Z
Mulţi dintre cei intervievaţi recunosc rolul important pe care îl poate avea generaţia următoare în dezvoltarea afacerii. 30% dintre respondenţi spun că, în prezent, folosesc „mult” talentele mai tinere din familiei – alţi 15% indicând că se bazează „enorm” pe aceştia pentru a identifica tendinţele care ar putea remodela piaţa.
Cu toate astea, majoritatea respondenţilor (55%) recunosc că mai sunt multe de făcut în direcția utilizării talentelor din interiorul familiei lor – este vorba de primele generaţii care au crescut odată cu revoluţia digitală. Schimbarea a făcut parte în mod natural din ciclul lor de viaţă – iar aceste generaţii ar putea fi cele mai potrivite să lucreze într-un univers digital care afectează fiecare zonă a unei afaceri.
Conform datelor din raport, există o oportunitate reală de dezvoltare pentru acele afaceri de familie care încă nu au luat în considerare potențialul generaţiilor mai tinere. De exemplu, îmbunătăţirea agendei privind inovarea reprezintă o zonă în care membrii mai tineri ai familie ar putea excela cu uşurinţă. Sunt digitali nativi şi sunt gata să regândească totul. Iar antrenarea din timp a minții şi a forţei lor de dedicare contribuie la menținerea continuităţii afacerii şi la creşterea coeziunii familiei – ambele fiind asociate cu performanţe operaţionale superioare.
”Zona economiei digitale este, în opinia mea, un uriaș incubator pentru antreprenorii tinerii care vor pune bazele viitoarelor afaceri de familie de succes din România. Noi, la EY, suntem tot timpul în legătură cu ei, îi susținem și îi încurajăm în speranța descoperirii viitorului ”unicorn” românesc”, spune Gabriel Sincu.
Flexibilitatea puterii lor de angajare
Atenţia acordată importanţei propriilor oameni reprezintă o trăsătură de marcă a afacerilor de familie. Acestea recunosc că e important să cultivi și să reții talentele (atât din rândul membrilor familiei cât și pe cele din afara acesteia) într-un mediu de business cu performațe de top, în care se regăsesc principalele valori ale familiei și ale afacerii. Flexibilitatea, adaptabilitatea, viteza de schimbare şi dorinţa de a avea o viziune pe termen lung asupra oamenilor şi investiţiilor reprezintă atributele pe care le țintesc.
Aproximativ 50% dintre respondenţii la nivel global intenţionează să genereze noi locuri de muncă în 2018, 10% estimează creşteri mai mari de 5%. Planurile lor de creştere se bazează pe optimismul legat de dezvoltarea economiei mondiale în 2018, aproape 59% dintre ei estimează o creştere a economiilor lor locale şi doar 7% o contracţie.
Ce e mai bun urmează să se întâmple?
În privința duratei de viață a unei afaceri de familie, una dintre cele mai cunoscute concluzii statistice ale unui „raport de supravieţuire a afacerilor de familie” menționează configurația – 30:10:3 – în care 30% dintre companii supravieţuiesc la a doua generaţie, 10% ajung la a treia generaţie şi doar 3% trec dincolo de acest punct. Prin comparație, durata medie a unei companii din indicele S&P 500 al principalelor companii americane a scăzut cu peste 50 de ani în ultimul secol, de la 67 de ani în perioada anilor 1920 la doar 15 ani în prezent, conform lui Richard Foster, profesor la Universitatea Yale.
