Tănăsescu: Datoria publică a României nu creează presiune economică

Datoria publică a României este sustenabilă și nu creează o presiune asupra economiei, a declarat, ieri, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internațional (FMI). „Datoria publică a României este undeva la 40% din PIB. Sigur, ea crescut în ultimii ani, dar trebuie să înțelegem că aceasta s-a acumulat pentru ca România să creeze un buffer pentru a face față șocurilor externe. Din punctul nostru de vedere (al FMI, n.r.), datoria publică a României nu creează o presiune asupra economiei. Datoria publică a României este suste­nabilă“, a afirmat Tănăsescu.
Economistul Cătălin Păuna a arătat că fondurile UE nu sunt suficiente. Statele cele mai afectate de criză au avut absorbții de fonduri europene de zeci de miliarde de euro, care au creat iluzia prosperității și au permis îndatorarea excesivă a bugetelor, mascând dezechi­librele structurale și alocarea suboptimală a 35-50% din PIB, e explicat economistul.

Capcana fondurilor europene

„Absorbția este suficientă în sine? O bună parte a țărilor lovite puternic de criză au fost țări net beneficiare de fonduri UE, au beneficiat de zeci de miliarde de euro transferuri de fonduri comunitare. N-au putut să evite criza. Au acumulat paralel cu absorbția și datorii publice foarte mari. Nu cumva aceste fonduri au creat o anumită falsă prosperitate și au mascat dezechilibre de natură structurală prezente acolo de foarte mult timp?“, a spus Cătălin Păuna, senior economist al Biroului de la București al Băncii Mondiale, la un seminar organizat la BNR.
Păuna a atras atenția că aceste dezechilibre restric­ționează funcționarea piețelor și investițiilor private, întrucât nu există piețe funcționale fără investiții private și nici investiții private fără reforme structurale.
„Aceste dezechilibre au permis alocarea suboptimală a resurselor pe o perioadă lungă de timp. Să nu uităm că guvernele din Europa cheltuiesc între 35 și 50% din PIB“, a continuat Păuna.
Economistul Băncii Mondiale susține că și cheltuielile publice trebuie să țină cont de legile economice, care sunt legi naturale.
„Dacă aceste cheltuieli generează randamente nega­tive, mai bine nu le faci, pentru că ele aduc de fapt pierderi. Au dus la rigidități bugetare destul de mari, ceea ce a limitat posibilitatea de creștere economică“, a arătat Păuna.
Economistul a exemplificat că atunci când se decide construirea unei autostrăzi, o investiție publică, trebuie analizat randamentul generat, pentru că sunt cheltuieli importante recurente generate de astfel de proiecte.

Creșteri mari, reduceri mari
România a fost singura țară din UE care a aplicat o reducere a salariilor bugetarilor cu 25%, dar nicio altă țară din UE nu a înregistrat o creștere cu 120% a cheltuielilor publice cu personalul, a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
„Înainte de 2008 am avut o creștere cu 120% a cheltuielilor cu salarii în România. Aud că nicio țară din Europa n-a redus salariile cu 25%, dar vă întreb dacă există vreo țară în care salariile au crescut cu 120%?“, a arătat Isărescu.
Oficialul băncii centrale a amintit că înainte de criză toți politiceni argumentau creșterile salariale prin faptul că „bugetarul român, ca să nu fie corupt, trebuie să fie mai bine plătit“.
„Nu știu dacă acum este mai puțin corupt (bugetarul – n.r.). Și asta n-ar fi fost o problemă, dar s-a suprapus cu un plus de 200.00 de noi bugetari“, a continuat Isărescu.
Guvernatorul BNR a arătat că țara cu cea mai mare creștere a salariului real din Europa ultimilor 30 de ani a fost Grecia, deși economia acestei țări nu permitea o îmbunătățire atât de consistentă a nivelului de trai.