Textilistii ameninta ca vor renunta la relatia cu bancile romanesti

Vicepresedintele federatiei patronale din industria usoara (FEPAIUS, afiliata la UGIR-1903), ing. Mihai Pasculescu, a anuntat ca: -Datorita conditiilor extrem de dificile de acces la finantare impuse de bancile romanesti, textilistii romani intentioneaza sa renunte la relatia cu sistemul bancar romanesc, apeland ori la credite externe (mult mai avantajoase), ori la alte instrumente de finantare-. Mihai Pasculescu precizeaza ca -doar 19% din totalul fluxurilor financiare din Romania alimenteaza economia reala, restul reprezentand plasamente, camatarii si speculatii, bani vehiculati intre diverse institutii financiare, fara a produce valoare concreta-. Daca -in 1989 circulau prin industrie peste 50 miliarde de dolari, finantand productia de bunuri materiale si servicii, in 2000, acest flux insuma doar cinci miliarde de dolari. Aproape toate bancile anunta profituri de ordinul sutelor de miliarde, in timp ce unitatile industriale cad una cate una prada falimentului pentru ca, paradoxal, pe piata financiara romaneasca, cu cat riscul este mai mic, cu atat castigul e mai mare (in acest sens, exemplul titlurilor de stat este elocvent). Astfel ca, prin aceasta politica monetara, pe care o calificam ca fiind criminala, bancherii si investitorii sunt incurajati sa plaseze bani in instrumente financiare (de pe urma carora castiga mai mult fara nici un efort), in loc sa participe la finantarea productiei de bunuri-.

Oficialul FEPAIUS a mai adaugat ca -exportatorii sunt obligati, prin aceeasi politica monetara, sa suporte si diferenta dintre rata inflatiei si devalorizarea leului. Normal ar fi ca inflatia sa fie mai mica decat devalorizarea monedei nationale, dar lucrurile stau exact invers, procesul fiind in continua expansiune: daca in 1999 inflatia era de 44,7% si devalorizarea leului fata de dolar a fost de 64%, in 2001, inflatia a fost de 30,3% si devalorizarea monedei nationale a fost de 21% fata de dolar si de 12% fata de euro. Diferenta o suporta exportatorii, in avantajul… importatorilor. Practic, importatorii au de castigat, chiar daca vand marfa la acelasi pret cu care au cumparat-o, pentru ca timpul lucreaza in favoarea lor. Si in defavoarea exportatorilor! Asa ceva nu se mai intampla in nici o tara din lume-. Mihai Pasculescu spune ca, pe langa toate aceste probleme, -producatorii din industria usoara se mai confrunta si cu cresterea continua a costurilor, in special cele cu energia, in conditiile in care concurentii externi se bucura de diverse forme de subventionare-.

In prezent, industria usoara realizeaza o treime din exporturile Romaniei (peste 80% din totalul productiei de textile si incaltaminte se trimite la export), in aceasta ramura industriala fiind angajata 20% din totalul fortei de munca.