Vineri, 26 septembrie, presedintele Autoritatii pentru Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului (APAPS), ministrul Ovidiu Musetescu, a semnat contractele de privatizare pentru nu mai putin de 12 societati comerciale din portofoliu – eveniment denumit -Finalizarea marilor privatizari-, la care se mai adauga si memorandumul de privatizare a BCR. Cu siguranta, impactul cel mai mare il vor avea contractele de privatizare semnate pentru cele trei societati comerciale incluse in programul PSAL I – Tractorul, Roman Brasov si ARO Campulung. Astfel, trei mari intreprinderi care, daca s-ar fi aflat in proprietate privata, cu -performantele- economice din ultimii ani ar fi fost declarate in stare de faliment, au fost, sustin artizanii acestor privatizari, salvate. Dincolo de indeplinirea -planului- in fata partenerilor externi cu care negociaza guvernul, raman insa datoriile imense pe care statul le-a preluat de la societatile proaspat privatizate (datorii care vor fi platite tot de contribuabili) si niste garantii extrem de fragile in ce priveste viitorul celor trei foste intreprinderi de stat.
Bugetul a preluat datorii de aproape 200 milioane de euro
Pentru cele peste 80 de procente din actiunile cumparate la Tractorul Brasov, Landini SPA plateste, efectiv, 250.000 de euro. In schimb, investitorul italian se angajeaza sa investeasca peste 28 milioane de euro si sa plateasca datoria comerciala a producatorului de tractoare, datorie care se ridica la peste 17 milioane de euro. Un calcul simplu, raportat la finele lunii iunie a.c., arata ca statul va prelua restul de 115 milioane de euro, reprezentand alte datorii decat cele comerciale. E drept ca se scapa de o societate care inregistra la aceeasi data pierderi de peste 40 milioane de euro. In plus, Landini va trebui, conform prevederilor din contractul de privatizare, sa actioneze pentru ca in societate sa fie mentinute 3.300 de locuri de munca ocupate, adica, practic, numarul actual de salariati.
Cei 2.200 de salariati de la ARO Campulung se vor imputina insa cu pana la 1.700 de oameni. Cross Lander, cumparatorul, a platit 150.000 de euro pe o societate care va putea produce masini chiar cu mai putin de o treime din angajatii actuali. Americanii trebuie sa investeasca la Campulung peste 15 milioane de dolari, iar statul, in urma acestei tranzactii, se mai alege si cu datorii de inca 39 milioane de dolari, Cross Lander preluand doar datoria comerciala de 11,4 milioane de dolari.
Pretul -simbolic- de un euro a fost, pentru prima data, platit pentru o societate romaneasca in cazul privatizarii Roman Brasov. Malaiezienii de la Pesaka Astana (M) SDN BHD, impreuna cu societatea care va organiza si administra parcul industrial de la Brasov, vor investi, conform contractului, aproape patru milioane de euro si vor prelua datorii si credite comerciale de 45 milioane euro. Restul de 44 milioane de euro raman in grija statului.
-Un pas inainte, daca se vor confirma bunele intentii al investitorilor-
Desi spectaculoase la prima vedere, noile privatizari semnate de APAPS nu au scapat de criticile celor care au condus aceasta institutie sub vechiul nume de Fond al Proprietatii de Stat (FPS). Radu Sarbu, fostul presedinte al FPS, sustine ca cele trei societati amintite se aflau in aceeasi stare chiar inainte de venirea la putere a CDR, in 1996. Solutia cea mai viabila, desi extrem de nepopulara, la acea data si, de ce nu, sustine Sarbu, si acum, ar fi fost cea a lichidarii societatilor. Cele trei privatizari, mai declara fostul presedinte al FPS, -dau foarte bine propagandistic, dar, in realitate, doar cumparatorul de la Tractorul, firma Landini, ofera garantii serioase; la ARO, investitiile sunt ridicole, ajungand, probabil numai pentru zugraveli-.
Sarbu a mai precizat ca aceste privatizari reprezinta -un pas inainte, daca se confirma bunele intentii-, dar ca intentii bune a avut si el ca presedinte al FPS. S-au opus, la acea data, din ratiuni lesne de intuit, premierul Radu Vasile si presedintele Emil Constantinescu. -Acesta (Emil Constantinescu, n.r.) mi-a spus: <De Brasov sa nu te atingi, pentru ca acestia au fost in stare sa dea jos un guvern ca al lui Ceausescu, daramite unul pricajit ca al nostru>-, a declarat fostul presedinte al FPS.
APAPS -a maritat-, de asemenea, alte noua societati
Baneasa SA, fosta Intreprindere de Piese Radio si Semiconductoare (IPRS), a fost in sfarsit privatizata, dupa o perioada de doi ani in care s-a incercat de patru ori acest lucru. Societatea bucuresteana a fost cumparata pentru 3,1 milioane de euro de catre firma siriana Ogharit Trading. Producatorul bucurestean de componente electronice are un capital social de 184 miliarde de lei, un numar de 306 angajati si datorii, la sfarsitul lunii mai a.c., de peste 400 miliarde de lei. Alaturi de firma siriana, pentru cumpararea societatii Baneasa au concurat si grupul de firme Tender SA si Datatim din Timisoara. Cumparatorul si-a asumat, la semnarea contractului, o serie de obligatii pentru o perioada de cinci ani. Tot vineri, a fost randul societatii Metalurgica Reghin sa fie vanduta. Producatorul de semifabricate turnate din fonta si otel a fost cumparat cu circa 640.000 de dolari de catre ofertantul Lazar SRL Reghin. Capitalul social al societatii privatizate este de 47 miliarde de lei, cu 286 de angajati si datorii totale, la sfarsitul lunii iunie, de aproape 153 miliarde de lei. SC Moldosin Vaslui, producator de fire poliesterice, a fost achizitionat pentru 1,6 milioane de euro de catre firma Contactoare Buzau. Capitalul social al fabricii este de 55 miliarde de lei, cu 559 angajati si datorii de aproximativ 142 miliarde de lei. Dupa Moldosin Vaslui a urmat SC Polirom Roman, cumparata de catre o persoana fizica romana pentru 637.000 de euro. Producatorul nemtean de polimeri, fire si fibre poliamidice mai are angajati doar 44 de muncitori, un capital social de 233 miliarde de lei si datorii totale de circa 149 miliarde de lei. O alta societate vanduta a fost Tubinox Bucuresti, cumparata de Silcotub Zalau pentru aproape doua milioane de euro, bucurestenii avand datorii totale de 141 miliarde de lei si doar 14 angajati. Tubinox are acelasi profil de activitate ca si cumparatorul, fiind producator de tuburi (tevi) din otel. Lista continua cu societatea Farmaceutica Galenus Satu Mare, cumparata de firma bucuresteana Soceko International cu 677.000 de euro. Galenus are ca obiect de activitate domeniul medical-farmaceutic. SC European Food s-a angajat sa plateasca si sa faca investitii insumand 1,12 milioane de euro, cumparand societatea Hiperion Stei. Ultimele doua societati privatizate, Moldova Tricotaje Iasi si Infratirea Oradea, au fost cumparate de catre SC Quorum Palace impreuna cu o persoana fizica, Vasile Mihut, pentru jumatate de milion de euro, respectiv si 2,3 milioane de euro.
Ana Jitarita
Catalin Budescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















