Trasee delicate prin bugetul pentru fondurile europene nerambursabile

Bugetul de stat va arata, anul viitor, mult mai frumos la capitolul intrari. Norocul i-a suras ministrului finantelor, Mihai Tanasescu, dinspre Uniunea Europeana, care a deblocat finantari mari, comparativ cu anii anteriori, pentru Romania. Estimate la aproape 900 milioane de euro, fondurile nerambursabile acordate in cadrul programelor SAPARD, PHARE si ISPA au fost incluse in buget, proiectul de act normativ prevazand si circa 9.300 miliarde de lei (0,5% din PIB), bani cu care statul roman va cofinanta proiectele europene.

Includerea fondurilor europene nerambursabile in buget, in conditiile in care acestea reprezinta bani alocati de UE pentru proiecte concrete, de multe ori destinate sectorului privat, este o problema delicata si trebuie clarificata de autoritati cu reprezentantii Fondului Monetar International. In fapt, Guvernul trebuie sa-i convinga pe acestia din urma ca fondurile SAPARD, PHARE si ISPA vor fi cheltuite doar pe proiectele pentru care au fost aprobate si nu vor petici alte gauri ale bugetului. Mai exact, fondurile nerambursabite trebuie trecute clar in buget ca granturi, neputand fi considerate venituri la dispozitia statului. Un mare semn de intrebare ramane insa legat de sansele pe care simpla dirijare a banilor prin bugetul central le are de a rezolva mai vechile probleme de selectare a beneficiarilor de fonduri. Scandalurile si micile -cumetrii locale-, pe baza carora s-au obtinut pana acum finantari, au fost acuzate de mai multe ori si de reprezentantii Comisiei Europene.

-Faptul ca aceste fonduri sunt prinse in bugetul de stat nu reprezinta o problema in sine. Ele sunt gestionate oricum de statul roman, venind de la o autoritate supranationala pe filiera autoritatii publice. Statul nu poate avea insa puteri discretionare in privinta utilizarii acestor bani. Singurele probleme care pot exista sunt legate de existenta cofinantarii, precum si de aspectele tehnice de utilizare. La cele din urma, am avut destule probleme pana acum-, ne-a declarat fostul ministru al finantelor, Daniel Daianu. In opinia sa, modul in care se vor administra aceste fonduri nerambursabile este, intr-adevar, o problema, dezbateri serioase existand in tarile candidate in legatura cu eficienta utilizarii banilor europeni. -S-a constatat ca modelul centralizat functioneaza bine doar in state mici, ca Estonia, Letonia sau Slovenia, in timp ce in state mari, ca Polonia, modelul descentralizat, cu administrare delegata la nivel local, este considerat mai eficient-, apreciaza Daniel Daianu.

Modelul administrarii descentralizate a fondurilor ar trebui sa se aplice, cel mai eficient, si Romaniei. Pana acum insa, traditia locala a selectarii beneficiarilor pe baza de -prietenie- nu ne-a creat decat probleme. -Ne-am trezit, ca tara, invinovatiti pentru pacate omenesti ori pentru lacomie la nivel local. Concurenta pentru obtinerea finantarilor nu a fost cinstita. Fata de starea actuala de lucruri, cu eterne cumetrii locale, s-ar putea sa fie mai bine in varianta centralizata, cu bani directionati de la buget. Cu siguranta insa ca se poate gasi si o solutie mai buna-, este de parere Decebal Traian Remes, si el ministru de finante in fosta legislatura. Potrivit afirmatiilor sale, daca statul va cheltui un singur euro in alta directie decat cea pentru care proiectele PHARE, SAPARD si ISPA au fost aprobate, ar fi vorba despre -deturnare de fonduri-. -La cheltuieli trebuie trasate capitole speciale. Daca din 10 euro doar 9,9 pleaca in destinatia pentru care au venit de la Uniunea Europeana, iar restul peticesc deficite, este deturnare de fonduri. Nu trebuie cheltuit nici un euro din acesti bani pentru subventii, ori pentru acoperirea datoriei externe-, adauga Decebal Traian Remes.

Guvernul a aprobat, in sedinta de martea trecuta, proiectul de buget pe anul 2003, construit pe baza unei evolutiei prognozate de 5,2% a cresterii economice, de 14% a inflatiei, si de 8,9% a ratei anuale a somajului.

Proiectul de buget pe anul viitor prevede un nivel total al veniturilor bugetului general consolidat de 562 mii miliarde lei (30,1% din PIB), cu 25,7% mai ridicat decat cel stabilit in bugetul pentru 2002, precum si un nivel al cheltuielilor de 643.000 miliarde lei (32,7% din PIB), ceea ce presupune pentru anul viitor un deficit al bugetului de stat de 2,65 procente din PIB.

Ministrul finantelor publice, Mihai Tanasescu, a afirmat ca proiectul de buget pentru anul viitor -reorienteaza intreaga gestiune publica catre criteriul performantei- prin extinderea metodei de finantare pe baza de programe. Pentru anul viitor, ordonatorii principali de credite au elaborat peste 190 de programe pentru care vor beneficia de finantare bugetara.