A trecut aproape un an de cand vecinii nostri de la vest au intrat in Uniunea Europeana, iar oficialii de la Budapesta sustin ca integrarea nu le-a adus nici socuri insuportabile si nici suprize prea mari. Desigur, populatia nu a fost scutita de cateva dusuri reci, iar nemultumirea fata de cresterea preturilor nu a trecut neobservata in sondajele de opinie. Daca imediat dupa integrarea de la 1 mai 2003, eurooptimismul ungar atinsese un nivel considerabil, cateva luni mai tarziu, inrautatirea situatiei economice si politice a atenuat si entuziasmul populatiei fata de apartenenta la Clubul celor 25 (dar niciodata sub 65%). Situatia s-a mai limpezit insa in mai 2004, iar de atunci, in proportie de peste 70%, ungurii s-au declarat in mod constat multumiti de rezultatele aderarii.
Seful diplomatiei de la Budapesta, Ferenc Somogyi, pune aceasta integrare relativ lejera pe seama pregatirilor meticuloase facute inainte extinderea propriu-zisa a Uniunii. In plus, el sustine ca tara sa a avut parte si de o surpriza placuta: daca pana in mai 2003 Ungaria se considera un stat mic, dupa aceasta data a inceput sa constientizeze ca de fapt face parte din familia statelor mijlocii. Au mai existat insa si alte castiguri: in Constitutia Europeana au fost incluse idei promovate de Ungaria, cum ar fi spre exemplu cele legate de protejarea minoritatilor etnice. Referindu-se la avertismentele Bruxellesului, generate de depasirea deficitului bugetar peste pragul recomandat de 3%, Somogyi a declarat ca prefera sa considere ca aceste atentionari nu reprezinta probleme, ci mai degraba provocari pentru cabinetul premierului Ferenc Gyurcsany.
In ce priveste politica externa, ministrul a subliniat ca desi nu ocupa prim-planul scenei europene, tara sa nu ezita sa isi exprime cu fermitate opiniile. Un exemplu concludent este opozitia fata de decizia recenta a Bruxellesului de a amana aderarea Croatiei la UE. De ce aceasta atitudine? Simplu. Pentru ca Ungaria a constatat pe pielea ei ca o data cu inceperea negocierilor in vederea aderarii, s-au produs schimbari benefice in mai multe domenii: spre exemplu, s-au ameliorat relatiile cu Romania si cu Slovacia, tari cu care pana atunci avusese legaturi mai tensionate. Prin urmare, este de preupus ca in momentul in care Croatia va primi semnale mai incurajatoare din partea UE, va fi si ea dispusa sa faca eforturi mai mari, chiar in domenii extrem de sensibile precum ar fi colaborarea cu TPI.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
