Riscul de instabilitate economică în Romånia este în continuare redus la maxim, chiar dacă era mai bine să se implementeze prima variantă propusă pentru ajustarea fiscală, în care se reduceau salariile și pensiile, decåt cea de majorare a TVA, a declarat ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu.
„Cel mai grav lucru care se poate întåmpla într-o perioadă de recesiune este să intri în panică. Panica poate să genereze orice fel de evoluție. Eu spun că în momentul de față nu este cazul să intrăm în panică“, a declarat Vlădescu.
El a reiterat că prima variantă alesă pentru ajustarea fiscală, care presupunea în principal reducerea salariilor cu 25% și a pensiilor cu 15%, era mai bună din punct de vedere economic.
„Chiar dacă era mai bine să facem ceea ce am vrut să facem, cu acordul cu FMI, cu capacitatea de finanțare pe care acest acord o asigură, Romånia va putea să fie stabilă în continuare. Riscul de instabilitate economică este în continuare redus la maxim“, a continuat ministrul Finanțelor Publice.
Referitor la efectele majorării TVA la 24%, Vlădescu a spus că măsura se va traduce în mod automat într-o inflație mai mare. „Va trebui să discutăm care este noua țintă de inflație, care este noua țintă de creștere economică și care va fi PIB-ul. Toate lucrurile astea se schimbă și se schimbă mult mai grav, dramatic, decåt s-ar fi schimbat dacă reduceam salariile și pensiile“, a spus Vlădescu.
El a arătat că prețul are o componentă psihologică extrem de solidă, iar pånă la urmă va fi vorba despre o discuție despre limitele de rezistență ale consumatorilor și producătorilor.
„Prețul are o definiție care ține de cost, de o marjă de risc (…) comercial și o marjă de profit. În momentul în care introduci un element de nesiguranță, cota de risc pe care fiecare comerciant o include în preț crește“, a continuat Vlădescu.
El a menționat că toată lumea vorbește în prezent că prețurile vor sări în aer.
„Avem calculul aritmetic, avem anumiți parametri de ajustare, putem să calculăm teoretic cåt va fi potrivit modelului economic și ieșim cu niște cifre, inflația va fi de x% (…). În partea cealaltă avem contraponderea inflației, care spune oamenii s-au speriat, nu mai consumă“, a explicat ministerul Finanțelor. El a dat ca exemplu faptul că oamenii au încercat anul trecut să se „pună în zona de siguranță“, prin creșterea economisirii și reducerea consumului, în condițiile unor venituri stabile.
„În momentul de față expresia este: prețurile vor sări în aer. Toată lumea declanșează această isterie, prețurile vor sări în aer și oamenii au două opțiuni: să nu mai cumpere decåt foarte foarte limitat și să încerce să exercite o presiune pe piață, să încerce ca prețurile să nu crească. Aici este pånă la urmă o discuție despre limitele de rezistență ale fiecărui sistem, cine rezistă mai mult: comerciantul sau cumpărătorul. Cine poate să stea mai mult cu prețurile sus sau fără să cumpere?“, a încheiat Vlădescu.
