
Elevii din zilele noastre învață ce și cât învățau și cei de acum 20 de ani. Despre reformă se tot vorbește, a fost pe buzele fiecărui ministru, dar oare câte schimbări au ajuns într-adevar în școlile generale din România? În continuare
se învață mult prea mult la fiecare materie, în continuare se pune preț pe tocit și nu pe înțelegerea unor procese sau fenomene. Și, cel mai grav, se învață lucruri care nu îți folosesc mai târziu în viață. Specialiștii spun că mai bine de o treime din materie nu e de niciun folos.
Un lucru este clar. Există multe goluri în învățământ, în special în ce privește partea sa practică. Cine iese de pe băncile școlii, dacă nu ajunge la o facultate de profil, nu va ști ce este acela un impozit, ce este o fundație, o asociație sau cum se îngrijește un copil. Ei îi tocesc pe Coșbuc, Sadoveanu, Barbu, Bacovia, Arghezi, ori învață formule chimice complicate. Apoi le mai este băgată pe gât botanica sau genetica. Pe ici, pe colo, mai aud de teoria relativității. Sau tocesc la greu data exactă când și-a dus Ștefan cel Mare toate bătăliile, inclusiv ziua, luna. Apoi mai tre' să știe toate zilele, lunile și anii în care au domnit voievozii, când și-au dus bătăliile și care au fost momentele istorice mai importante. De parcă istoria s-ar reduce la niște cifre. În schimb nu-i învață nimeni cum să trăiască sănătos, cum să gătească, cum se construiește o casă, ce este aia o instalație de apă, gaz, telefon și cum se întreține ea. Da, cam asta își doresc elevii să învețe la școli. Ni se pare că sunt foarte multe materii nefolositoare. Ne-a scris un elev că în caz că ar vrea să ajungă informatician la ce îi mai trebuie să facă biologie logică, deoarece nu îi sunt predate noțiuni elementare, ci este vorba despre o materie foarte avansată. El este de părere că așa ar putea să meargă la un liceu cu înclinația respectivă. Apoi, același elev ne îndeamnă să studiem manualul de geografie de clasa a IV-a al Editurii Aramis. La o primă vedere, temele abordate în manual par ar fi pentru niște roboței care ar trebui să scrie eventual cu viteza luminii în vid, sau să poată sparge limitele fizice ale timpului pentru a reuși să acumuleze toate informațiile. Același elev se plângea de faptul că a participat la o olimpiadă la geografie și inițial a crezut că este vorba de un concurs legat de o materie cu adevărat superbă. "Păcat că Çcei de susÈ nu știu să ne atragă. Pe cât de frumoasă este geografia, pe atât de dezgustați am plecat toți după fiecare etapă națională". Mi se pare de-a dreptul stupid și ridicol în același timp să li se dea elevilor subiecte de matematică la olimpiada națională de geografie. Nu cred că esențial este să știi să faci niște împărțiri de-alea kilometrice în geografie pentru a-ți arăta pasiunea pentru această materie. Apoi ne întrebăm care este scopul activităților recreative din manualul de geografie: audiați diferite cântece populare din zona Târnavelor, a Mureșului sau a Someșurilor. Și care este legătura cu lecția la care se propune tema: Studiu de caz – Depresiunea colinară a Transilvaniei. Or, cum ar putea să tocească un elev denumirile de plante spontane și animale specifice zonei de deal?
Pentru că vrem să aflăm opiniile dumneavoastră și despre acest subiect, precum și despre campania derulată de cotidianul Curentul: "Să salvăm manualele școlare!", așteptăm pe adresa redacției (Strada Lipscani, numărul 79, sector 3, București) precum și pe cea electronică ([email protected]) semnalele dumneavoastră.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















