Manualul de istorie pentru clasa a IV-a, o eroare a învățământului

Învățământul românesc are nevoie de o modernizare, de o adaptare la cerințele secolului pe care-l trăim, iar pentru aceasta este nevoie de o viziune coerentă. Din păcate, schimbările din sistemul de învățământ nu dovedesc faptul că se știe

ce se dorește de la școala românească. Parte componentă a planului de învățământ, Istoria Românilor este inclusă în aria curriculară "Om și societate". Citind, zilele acestea, manualul de istorie după care învață copiii din clasa a IV-a, mi-am amintit cum învățătoarea mea a căutat să ne trezească interesul pentru istorie, prin lecțiile cu conținut istoric studiate la orele de Limba și literatura română în clasele a II-a și a III-a. 
Este cunoscut faptul că Istoria, și în special Istoria Românilor, nu intră în categoria disciplinelor preferate de elevi, aceasta datorându-se abundenței informaționale pe care școlarii, indiferent de vârstă, sunt obligați s-o rețină. Din păcate, noul manual de istorie pentru clasa a IV-a aduce câteva transformări majore în ceea ce privește modalitatea de abordare a fenomenului istoric, inacceptabile chiar și pentru istorici. Deși inițial a fost respins de Comisia de învățători ce trebuia să avizeze manualul de istorie, acesta a fost totuși aprobat în forma propusă, în data de 20 aprilie 2005. Așadar, ce oferă noul manual de istorie unor copii de 9-10 ani, care încă mai au probleme cu cititul cursiv sau cu povestitul? Motivând că a scăzut vârsta de școlaritate și că s-a extins durata învățământului obligatoriu, autorii manualului au uitat, se pare, că nu a crescut în niciun caz capacitatea de receptare și procesare a informației de către elevi, la 9 ani. Această programă școlară consider că trebuie să se adreseze tuturor elevilor din România, indiferent de zona în care locuiesc, de starea socială a familiei, de dotarea școlilor cu biblioteci și calculatoare racordate la Internet, să țină cont de particularitățile de vârstă ale copiilor, de puterea lor de înțelegere a celor studiate.

Copiii, obligați să învețe la istorie despre îndatoririle lor ca elevi

Se pare că programa pentru Istoria de clasa a IV-a este realizată după recomandările Consiliului Europei. Locul istoriei românilor este mult diminuat, elevii fiind obligați să învețe mai mult despre istoria altor popoare, îndeosebi a celor din Uniunea Europeană. Manualul conține grave erori, este mult mai greoi decât precedentele, are lipsuri și greșeli, la care se adaugă teme de studiu inutile și nepotrivite vârstei școlarilor de clasa a IV-a. Manualul enumeră limitativ popoare, personalități, cetăți. Este o ofensă la adresa Ucrainei faptul că la rubrica popoare vecine lipsesc ucrainenii și o ofensă la adresa Angliei fiindcă la rubrica popoare europene lipsesc englezii. Lipsesc, apoi, mari personalități ale istoriei românești. Ardelenii se vor supăra că este interzis Horea. Elevii nu mai află despre Burebista, Bogdan, Cantemir, Alexandru cel Bun, Basarab I, Iancu de Hunedoara, Ferdinand, Tudor Vladimirescu. În schimb află despre Alexandru Macedon, Carol cel Mare, Napoleon, greci, gali, slavi, turci, francezi, unguri, germani, ruși, sârbi, bulgari. Programa cere ca învățătorul să aleagă 3 personalități române și 2 străine. Cum să limitezi accesul elevilor doar la 3 personalități ale istoriei românilor? La capitolul "Castele, cetăți, orașe" este interzisă studierea cetăților-orașe Timișoara, Craiova, Constanța, Alba Iulia, Sarmizegetusa, Chișinău, Cernăuți, Cetatea Albă, Soroca, Londra. Nefericită mi se pare și ideea de a enumera limitativ persoane, popoare, orașe. Programa cere învățarea imnului, drapelului și Zilei Europei. Nimic, însă, în ce privește stema, imnul și Ziua României. Nu pricep care este rostul pentru ca manualul de istorie să debuteze cu un capitol dedicat istoriei locale: familia (istoria familiei, sărbători de familie), vecinii și comunitatea, copilăria de ieri și de azi.

Și pentru că vrem să aflăm opiniile dumneavoastră și despre acest subiect, precum și despre campania derulată de cotidianul Curentul: "Să salvăm manualele școlare!", așteptăm pe adresa redacției (Strada Lipscani, numărul 79, sector 3, București), precum și pe cea electronică ([email protected]) toate semnalele dumneavoastră.