Home Actualitate Ministerul Educației și OECD au analizat Raportul Naţional PISA 2022

Ministerul Educației și OECD au analizat Raportul Naţional PISA 2022

DISTRIBUIŢI

Ministerul Educaţiei, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development-OECD) şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) au organizat dezbaterea „Rezultatele PISA 2022 în contextul reformei naţionale în domeniul educaţiei”, în cadrul căreia au fost detaliate şi analizate rezultatele Raportului Naţional PISA 2022.

Evenimentul a fost organizat în marja celei de-a cincea ediţii a „Global Forum on the Future of Education and Skills 2030”, desfăşurată la Bucureşti, în perioada 6 – 8 decembrie 2023.

Au fost prezenţi ministrul Educaţiei, Ligia Deca, directorul OECD Education and Skills, Andreas Schleicher, rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie şi coordonatorul naţional PISA 2022, Gabriela Noveanu, alături de reprezentanţi ai mediului universitar şi preuniversitar şi ai societăţii civile.

Raportul a fost realizat de echipa Unităţii de Cercetare în Educaţie din cadrul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, coordonată de Gabriela Noveanu şi cu suport tehnic din partea OCDE prin programul „Lead Analyst”.

Documentul oferă informaţii privind participarea României la PISA 2022, cadrul de competenţă pentru domeniile matematică, lectură şi ştiinţe, tendinţe cu privire la performanţele elevilor români, echitatea sistemului, starea de bine, precum şi o analiză a asocierii resurselor investite în educaţie şi a climatului şcolar cu performanţa elevilor la matematică.

Câteva dintre concluziile raportului:

* Spre deosebire de alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor, ceea ce demonstrează că ţara noastră a reuşit să reducă impactul pandemiei.

* Scorurile medii obţinute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură şi ştiinţe.

* În România, 51% dintre elevi au atins cel puţin nivelul 2 de competenţă la matematică. Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puţin nivelul 2 la lectură şi aproximativ 56% au atins cel puţin nivelul 2 la ştiinţe.

* 7% dintre elevii dezavantajaţi socioeconomic din România au reuşit să obţină rezultate la matematică corespunzătoare nivelurilor de competenţă superioare (media OCDE: 10%).

* Fetele declară niveluri mai scăzute ale satisfacţiei cu viaţa, comparativ cu băieţii (7,2 faţă de 7,9).

* Peste 87% dintre elevi declară că se simt in siguranţă în şcoală şi în jurul şcolii.

* 78% dintre elevi au fost de acord sau total de acord cu faptul că profesorii sunt interesaţi de starea de bine a elevilor lor şi 27% dintre elevi au declarat că se simt intimidaţi de profesorii din şcoală. Între 40% şi 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenţie de la profesorii lor.

Noua Lege a învăţământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru a valorifica rezultatele studiului PISA şi pentru a îmbunătăţi competenţele elevilor la lectură, matematică şi ştiinţe.

Câteva dintre măsurile incluse în Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, care au rolul de a reduce principalii factori de influenţă asupra rezultatelor, respectiv – sistemul de evaluare deficitar, decalajul de statut socio-economic dintre elevi, gradul de frecventare a educaţiei timpurii, absenteismul şcolar -, sunt:

* Standardizarea evaluărilor naţionale – Nivelul de alfabetizare funcţională al elevilor va fi evaluat periodic, prin teste online, corespunzătoare fiecărui nivel şi fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma naţională de alfabetizare funcţională, conform standardelor de alfabetizare funcţionale şi corelate cu profilul absolventului.

* Formarea dedicată a cadrelor didactice – Va fi înfiinţat un Program naţional de formare a cadrelor didactice, în vederea creşterii nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor.

* Creşterea numărului burselor şcolare şi a cuantumului acestora, ca formă de susţinere, pe de o parte a performanţei, pe de altă parte, a progresului în fiecare clasă.

* Programul „Învăţare remedială” – Sprijin pentru elevii cu dificultăţi de învăţare sau care înregistrează decalaje în învăţare prin suport suplimentar, personalizat, din partea cadrelor didactice.

Acestor măsuri li se adaugă serviciile de educaţie timpurie de calitate, indiferent de mediu, care implică finanţarea a 98 de servicii de educaţie timpurie complementare; formarea a 21.000 specialişti din creşe şi grădiniţe prin PNRR în 2024 – 2025; susţinerea autorităţilor publice locale, în vederea extinderii reţelei de creşe şi grădiniţe.

Concluziile raportului vor fi utilizate în procesul de dezvoltare a proiectului „Mecanisme de intervenţie pentru dezvoltarea alfabetizării funcţionale în învăţământul preuniversitar”, finanţat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Educaţie şi Ocupare 2021-2027, ce prevede formarea a peste 29.000 de profesori din învăţământul primar şi gimnazial şi participarea a peste 58.000 de elevi.

Participarea României la PISA 2022 a fost susţinută prin proiectul ROSE (ROMANIA SECONDARY EDUCATION PROJECT), finanţat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat Guvernului României de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Informaţii suplimentare privind rezultatele obţinute de elevii din România în 2022 sunt disponibile în Raportul Naţional PISA 2022, publicat pe site-ul Unităţii de Cercetare în Educaţie (Centru Naţional PISA desemnat) şi pe site-ul Ministerului Educaţiei.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.