Subiectele pentru tezele unice, la fel de obosite ca și creatorul lor

Elevii claselor a VII-a și a VIII-a, care susțin zilele acestea tezele cu subiect unic, au șanse mici să obțină note mari în condițiile în care creatorii subiectelor sunt interesați mai mult de propriile vanități decât de evaluarea cunoștințelor elevilor. Atâta vreme cât baremul de corectare se raportează la Gramatica Limbii Române din 1966, iar elevilor li se cere să comenteze textele contemporanului Tudor Octavian, nu putem avea pretenții ca aceste generații să construiască România secolului XXI.
Durere mare de câteva zile de când au început tezele cu subiect unic la limba și literatura română din semestrul al doilea. Dacă adolescenții claselor a 8-a ar fi citit pe rupte textele contemporanului Tudor Octavian ori dacă ar fi știut detalii despre omul foarte bogat care "dubitează", probabil că atunci nimeni nu ar mai fi avut nimic de comentat în legătură cu baremele de corectare și notare. Apoi, dacă elevii claselor a 7-a ar fi stat cu burta pe Gramatica Limbii Române din anul 1966, mai mult ca sigur că notele ar fi fost pe măsura baremelor. Însă aceste subiecte sunt mai degrabă pe măsura vanității și a orgoliilor nemăsurate, de care dă dovadă cel care din anul 1997 supervizează elaborarea acestor subiecte. Este vorba despre profesorul Mihail Stan, inspector de specialitate în cadrul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar. Așa se face că acest personaj din CNCEÎP a devenit celebru în anul 2006, când au fost probleme privind corectitudinea acestor bareme. Atunci profesorul Mihail Stan se ascundea în spatele unor argumentări științifice. El spunea că noile ediții din Gramatica Limbii Române nu se aplicau în sistemul de învățământ din acel an școlar. Ca o simplă coincidență și în acel an și în acesta, Stan ne trimite iarăși la Gramatica Limbii Române, numai că la paginile 306-307.
Și pentru a lămuri toate aceste aspecte, ieri am încercat să aflăm opinia celor ce au elaborat subiectele și baremele. De la biroul de presă al Ministerului Educației, consilierul Daniel Tomoni ne-a făcut recomandarea să luăm legătura telefonic cu șeful Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământ Preuniversitar, Cristian Mirescu. Doar că pe tot parcursul zilei de ieri nu am reușit să luăm legătura cu niciun oficial al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare și în atare condiții, am încercat să ne consultăm cu câțiva specialiști în domeniu, pentru a afla de ce parte este adevărul. În privința baremelor pentru clasa a VII-a la subiectul I punctul a, toți ne-au spus că este interpretabil. Și pentru a nu exista niciun echivoc, am preferat să prezentăm explicațiile în facsimil (foto facsimil 1 ) din Gramatica Academiei. Totodată, profesorii consideră că alegerea testelor pentru un asemenea examen – primul din viața unui elev – ar trebui făcută cu mai multă atenție de către cei care întocmesc subiectele. Specialiștii sunt de părere că testele pentru asemenea examene, trebuie să fie clare din punct de vedere morfologic și sintactic, fără variante de interpretare în cazul diferitelor elemente morfologice sau sintactice.

Fără comentarii

Pe de altă parte, ni se pare important și faptul că subiectul I pentru elevii clasei a VIII-a lasă loc de interpretări. Este vorba de explicațiile existente în Dicționarul explicativ al limbii române (foto facsimil 2) și locul ce îl are verbul în textul invocat. Nici explicațiile ce se găsesc în josul paginii nu sunt de neglijat. Având în vedere tot acest context, ni se pare relevant punctul de vedere al răposatului George Pruteanu, care spunea despre primele subiecte propuse spre rezolvare de către elevii claselor a VII-a: "Subiectele sunt rebarbative, dezagreabile copiilor și cu redusă aplicabilitate în practica vorbirii". Fostul nostru colaborator încheia citându-l pe Creangă: "Și turbare de cap și frântură de limbă ca la acești nefericiți dascăli, nu mi s-a mai dat a vedea; cumplit meșteșug de tîmpenie, Doamne ferește!" Chiar așa. Doamne ferește!