Dupa o sesiune-maraton desfasurata duminica tarziu la Bruxelles, aliatii au cazut de acord sa dea startul pregatirilor militare pentru sprijinirea Turciei, ca masura defensiva in cazul unui razboi in Irak, punand astfel capat unei crize ce dureaza de o luna si care, potrivit analistilor, a amenintat credibilitatea si relevanta aliantei politico-militare.
Inceputa o data cu solicitarile americane privind acordarea de asistenta militara Ankarei, criza s-a agravat de saptamana trecuta, cand Franta, Belgia si Germania au blocat un proiect aliat in acest sens, argumentand ca acesta ar fi echivalent cu acceptul declansarii conflictului militar pe teritoriul irakian. Proiectul presupunea, printre altele, desfasurarea pe teritoriul turc de baterii antibalistice Patriot, avioane-radar AWACS si unitati de interventie in caz de atac chimic, biologic sau nuclear.
-Solidaritatea Aliantei a iesit in castig-, declara secretarul general al NATO, lordul George Robertson, la fix 13 ore dupa debutul dezbaterilor de urgenta de duminica.
A fost insa vorba despre solidaritatea Celor 18 – decizia s-a luat in cadrul Comitetului de Planificare Militara al NATO, fara participarea Frantei -, nu a Celor 19, de acordul tacit al Parisului, care a preferat aceasta solutie de compromis pentru a iesi, totusi, cu capul sus din cea mai grava criza euro-atlantica inregistrata vreodata, dar si de retragerea, fara alte comentarii, a obiectiilor germane si belgiene.
Francezii au parasit in 1966 structura militara integrata a Aliantei, motiv pentru care nu participa la sesiunile Comitetului de Planificare Militara. De altfel, acest organism a fost foarte rar convocat dupa caderea Cortinei de Fier: in 1991 a decis asupra unei probleme asemanatoare celei de acum, respectiv folosirea capacitatilor NATO din Turcia pe perioada razboiului din Golf. Pana duminica, dezbaterile aliate avusesera loc in cadrul Consiliului Nord-Atlantic, organismul suprem al NATO, unde fiecare din cele 19 state membre dispune de drept de veto.
Dezbaterile de duminica, desfasurate cu usile inchise, au fost caracterizate de participanti drept remarcabile. Nu numai pentru ca s-a ajuns in sfarsit la un acord, urmare a propunerii de compromis a Belgiei, potrivit careia NATO ofera ajutor militar defensiv, nu ofensiv, Turciei, urmand totodata sa faca tot posibilul pentru gasirea unei solutii pasnice a crizei irakiene. Dar si pentru ca cei 18 reprezentanti adunati laolalta au negociat ore in sir indirect cu premierul belgian, pe care l-au sunat de peste sase ori, rastimp in care acesta s-a tot consultat cu partenerii sai de guvernare.
Replica Frantei a venit ieri, sub forma unei declaratii comune cu Belgia si Germania, in care cele trei state si-au exprimat speranta ca noul acord NATO nu pune in pericol demersurile de la ONU pentru solutionarea pasnica a incordatei chestiuni irakiene.
O puternica euforie s-a facut simtita dinspre Washington, care a aplaudat decizia NATO, declarand prin intermediul reprezentantului sau special la Bruxelles ca Alianta -a trecut testul credibilitatii-, cu exceptia Frantei. -Franta este izolata. Axa celor trei (Paris-Berlin-Bruxelles) s-a destramat-, a adaugat, la randul sau, un inalt oficial euro-atlantic.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
