Pornind de la structura de buget pe 2003, propusa de presedintele George Bush, saptamanalul -The Economist- face o analiza critica a transformarii Apararii americane. Concluzia jurnalistilor este ca adevarata reforma militara intarzie, fapt ce demonstreaza ca echipa de la Casa Alba nu a tras foloase din lectia Afganistan.
Acum ca presedintele Bush a anuntat o crestere a bugetului Apararii de 48 miliarde de dolari, cea mai mare crestere din ultimii 20 de ani, Pentagonul isi poate permite toate armele la care viseaza de zeci de ani. Fabricarea avioanelor de lupta F-22 si F/A-18 va fi accelerata, contra unei sume totale de 300 miliarde de dolari. Mai mult, controversatul Crusader va deveni in curand realitate, desi scepticii au multe sa ii reproseze. Una dintre probleme este faptul ca firma producatoare, United Defence, este detinuta in parte de Carlyle Group, companie in care republicani de marca, printre care si Bush senior, au investit sperante si, mai ales, bani.
Pentru cei care sprijina o schimbare rapida a politicii de aparare americane, toate acestea reprezinta pasi intr-o directie gresita. Dezamagirea vine din faptul ca autoritatile pun prea putin accent pe armamentul de ultima ora, in manuirea caruia nu sunt implicati propriu-zis militari si a carui folosire implica evitarea victimelor umane.
Aceasta in contextul in care razboiul din Afganistan a aratat ca America are nevoie in special de acele instrumente de lupta care sa loveasca cu putere tinte situate la mare departare, in speta de bombe si rachete cu raza lunga de actiune. Avioanele tactice de lupta sunt o realizare, dar nu pot fi folosite in lipsa unor baze pe teritoriul unor state ce pot fi sau nu aliate ale SUA, puncteaza -The Economist-. Atunci, care este rostul investitiei in astfel de avioane, se intreaba retoric saptamanalul. Mai ales ca alegerea Pentagonului in acest sens pare sa fie in contradictie cu promisiunile fostului candidat la presedintie, George Bush privind realizarea unei generatii foarte avansate de armament.
O alta problema evidentiata de -The Economist- este crearea unei diferente foarte mari intre industria de aparare americana si cea europeana. Oficialii americani au ajuns la concluzia ca fortele militare de peste ocean s-au atrofiat pana acolo incat au devenit aproape irelevante si ca intreaga capacitate militara europeana este falimentara. Adevarat sau nu, aceasta va conduce la schimbari fundamentale in planul aliantelor internationale, si nu in favorea batranului continent.
Un razboi de 30 miliarde de dolari
Pentagonul va avea nevoie de un supliment de 12,6 miliarde de dolari pentru a continua lupta antitero in Afganistan si a intari securitatea interna pana la sfarsitul acestui an fiscal, la 30 septembrie, arata un raport al Departamentului Apararii dat publicitatii de AP si citat ieri de cotidianul britanic -The Guardian-.
Potrivit documentului, nevoile Pentagonului se ridica la circa 30 miliarde de dolari, dar are alocate fonduri de doar 17,4 miliarde de dolari.
-Daca operatiunile militare continua in ritmul actual, Pentagonul va ramane fara bani in aprilie, mai-, se subliniaza in raportul prezentat zilele trecute presedintelui George Bush. Acesta din urma este asteptat sa solicite Congresului, luna viitoare, fondurile necesare.
Democratii pandesc deja echipa Bush pentru a lansa atacul cu privire la modul in care se cheltuiesc banii contribuabililor in Afganistan, o foarte buna tema de campanie electorala cu doar cateva luni inainte de scrutinul care va decide componenta Camerei Reprezentantilor si a Senatului. Rivalii republicanilor vor marsa in special pe inexistenta, pana in momentul de fata, a unei strategii de iesire din conflictul afgan.
Din cele 17,4 miliarde de dolari aprobate de Congres pentru anul acesta, 11,9 au fost cheltuite sau puse deoparte pentru onorarea unor contracte deja semnate. Suma include 5,3 miliarde de dolari destinate operatiunii din Afganistan -Libertate durabila-. Alte cinci miliarde de dolari a cheltuit Pentagonul in interiorul Statelor Unite (dintre care 1,9 miliarde pentru mobilizarea a mii de rezervisti si 503 milioane pentru organizarea patrulelor aeriene in marile orase americane). 61 milioane de dolari au costat ajutoarele umanitare; 19 milioane – inchisoarea de la Guantanamo; 100 milioane – alte cheltuieli.
In socoteala finala nu a fost inclusa inlocuirea celor 18.000 de bombe aruncate asupra Afganistanului. Refacerea rezervei americane de munitie va costa 1,1 miliarde de dolari.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
