Armata Republicii Moldova, în pas cadențat spre NATO

Odată cu venirea la guvernare a Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) după alegerile anticipate din vara lui 2009, lucrurile au luat cu totul o turnură nouă pentru Armata Republicii Moldova. Numirea liberalului Vitalie Marinuță la conducerea ministerului Apărării avea să schimbe radical fața Armatei în direcția alinierii acesteia la standardele NATO. Din punct de vedere politic, aderarea la structurile Alianței Nord-Atlantice nu este posibilă pentru moment din cauza articolului 11 din Constituția Republicii Moldova care stipulează faptul că această țară este neutră. Cu toate acestea, în ultimii ani, Chișinăul a dezvoltat relații parteneriale aprofundate cu state membre NATO, cele mai puternice fiind făcute cu SUA și Turcia, primele două țări ca mărire a armatelor din cadrul Alianței, dar și cu România, un contributor consistent la misiunile internaționale ale Alianței. În ceea ce privește reformarea internă a armatei Republicii Moldova, standardele NATO și-au pus serios amprenta asupra acesteia. Ministrul Marinuță a scris ieri pe blogul său că are în plan ca soldații să devină unii profesioniști iar stagiul militar obligatoriu să fie desființat. „În ultimii ani în societate se discută tot mai insistent problema menținerii sau abolirii serviciului militar obligatoriu. Argumentele PRO sau CONTRA se aduc fără a avea unele raționamente plauzibile și în necunoștință de fapt. În rândurile ce urmează voi încerca să prezint atât argumentările de principiu, cât și cele practice pentru a susține ideea renunțării la serviciul militar obligatoriu”, spune Marinuță. În argumentația sa, oficialul de la Chișinău scrie că realitățile actuale, la peste două decenii de la dobândirea independenței, fac ca serviciul militar obligatoriu să nu mai fie necesar din motive geopolitice și cele care țin de situația economico-socială. „Este de menționat că majoritatea țărilor din lume au abandonat serviciul militar obligatoriu pentru populația sa. Anul trecut Germania, pentru prima dată după mai mult de cinci decenii, a suspendat serviciul militar și civil obligatoriu. Totodată, Germania, ca și Statele Unite ale Americii, și-au menținut în constituție în continuare acest serviciu pentru cazuri excepționale. Actualmente, serviciu militar obligatoriu se păstrează în marea majoritate a țărilor din Africa și Asia”, spune ministrul Apărării.

Fără pericole iminente

De asemenea, situația pașnică din această zonă a Europei în care vecinii România și Ucraina nu sunt văzuți și nu percep la rândul lor Republica Moldova ca pe o amenințare, este un argument puternic pentru a fi desființat stagiul militar pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18-27 de ani. „Mai mult, în studiul pericolelor și amenințărilor în adresa securității Republicii Moldova, efectuat în 2010 de către o comisie interdepartamentală, a fost constatat că pericolele militare nu se regăsesc printre pericolele eminente în adresa securității naționale. În aceste condiții serviciul militar obligatoriu pe timp de pace nu este necesar și din unele puncte de vedere este chiar nelegitim (…) Un alt argument împotriva serviciului militar obligatoriu este dreptul fiecărui om de ași făuri viitorul său. Odată cu majoratul fiecare tânăr poate să aleagă ce va face mai departe. Unii vor merge să-și continue studiile, alții vor intra direct în câmpul muncii, dar toți o vor face după decizia lor proprie nefiind forțați de nimeni. În acest context cred că ar fi rațional ca militarii să fie angajați în același mod cum sunt angajați polițiștii, medicii, profesorii și alți specialiști. Deci, prin contract”, concluzionează acesta. În ceea ce privește „dosarul transnistrean”, Marinuță este de părere că prezența pe teritoriul țării a unei regiuni separatiste și a forțelor militare străine implică menținerea unei forțe militare ca factor de descurajare a acțiunilor ostile din partea acestor forțe.

Rusia înarmează Transnistria

În tot acest timp în care Republica Moldova strânge relațiile cu NATO, Rusia nu stă cu mâinile în sân. Recent, Moscova a anunțat că trupele ruse amplasate pe teritoriul Republicii Moldova sub forma unor forțe de pacificare, dar care în realitate asigură la putere a regimului separatist de la Tiraspol, vor intra în programul de modernizare al armatei ruse în care Moscova va investi circa 650 de miliarde de dolari până în 2020. La finele lunii trecute, Chișinăul semnala că este în posesia unor informații potrivit cărora Rusia introduce armament greu de infanterie în regiunea separatistă fără a anunța oficial acest lucru. Reînarmarea cu echipamente noi a trupelor ruse din Transnistria a survenit la scurt timp după ce liderii separatiști de la Tiraspol au declarat ca Republica Moldova întărește relația cu NATO și că va găzdui chiar o baza militara a Aliantei Nord-Atlantice. În ciuda acestor forme de descurajare, SUA continuă să investească în capacitățile armatei Republicii Moldova și a desfășurat frecvent în ultimii ani exerciții militare comune. De asemenea, în cadrul vizitei de la începutul acestei luni a premierul Vlad Filat în Turcia, Chișinăul și Ankara au semnat mai multe acorduri printre care și unul privind colaborarea în domeniul militar de instruire, tehnic și al științei. Astfel, relațiile strânse cu unele dintre cele mai puternice state membre ale NATO și organizarea unei armate profesioniste ar putea alinia armata Republicii Moldova la standardele de funcționare ale NATO, realizându-se astfel o formă avansată de interoperabilitate. ?ê?£i în plan politic, la Chișinău există discuții în baza articolul 142 din legea supremă care spune că neutralitatea țării poate fi modificată prin intermediul unui referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale.

Mădălin Necșuțu