Concentrata ani intregi pe banane, carne de vita, otel si hrana modificata genetic, infruntarea economica dintre cele doua mari blocuri comerciale ale lumii s-a deplasat in Orientul Mijlociu o data cu modificarea hartii politico-sociale a regiunii, ca urmare a razboiului din Irak.
De data aceasta cu un pas inaintea Statelor Unite, UE a fost prima care a incheiat, duminica, un acord comercial extrem de important cu Arabia Saudita, obtinand astfel acces la piata saudita financiara, a telecomunicatiilor, constructiilor, transporturilor si altor servicii si totodata reducerea cu 12% a tarifelor la exporturile de produse agricole si industriale. Autoritatile saudite au promis de asemenea sa puna capat comercializarilor de combustibil substantial mai ieftin pe piata interna decat pentru export.
Acordul cu blocul comunitar – cel mai important partener comercial al sau, la un nivel de 27 miliarde de euro anul trecut – este o conditie esentiala pentru regatul saudit in drumul acestuia spre aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului, asteptata pentru inceputul lui 2004, dupa mai bine de 10 ani de eforturi in acest sens.
Inainte de a fi primita in organizatia internationala, Arabia Saudita trebuie sa incheie un acord asemanator si cu Statele Unite, legislatia OMC solicitand ca statele membre sa dispuna de astfel de documente bilaterale cu toti partenerii comerciali, in speta cu cei mai importanti.
Pentru Washington, semnificatia acestui acord trece dincolo de limitele sale bilaterale, Arabia Saudita fiind un element-cheie in planurile Administratiei Bush de a transforma Orientul Mijlociu, pana in 2013, intr-o zona comerciala libera, mai ales dupa trecerea Egiptului pe linia de rezerva, la inceputul lunii trecute.
Convinse ca vor demara curand negocierile pentru un acord comercial avantajos pentru ambele parti, autoritatile de la Cairo au avut neplacuta surpriza de a fi criticate de reprezentantul SUA pe probleme comerciale, Robert Zoellick, care a indicat slabe reforme economice, in special incapacitatea de a-si moderniza sistemul vamal.
Negocierile au fost suspendate, iar Egiptul a acuzat neoficial o razbunare americana de tipul -ochi pentru ochi si dinte pentru dinte-, ca urmare a refuzului egiptean de a sprijini SUA in plangerea adresata OMC cu privire la embargoul european asupra hranei modificate genetic. Argumentatia americana – ca refuzul UE de a permite accesul pe piata comuna a alimentelor rezultate in urma proceselor biotehnologice dauneaza nu numai intereselor SUA, ci si celor ale unor state in curs de dezvoltare precum Egiptul – nu a mai avut astfel rezonanta asteptata, comenta -Financial Times- luna trecuta.
Dincolo de infruntarea transatlantica, batalia pentru Arabia Saudita – alaturi de Rusia, una dintre putinele economii importante ale lumii ramase in afara OMC – are si alte valente: eforturile comune SUA-UE de a atrage una dintre cele mai influente si bogate economii islamice catre reteaua occidentala a institutiilor multinationale sunt acum cu un pas mai aproape de reusita. Comisarul european pentru comert, Pascal Lamy, a precizat de altfel ca acordul de duminica ar putea constitui semnalul de start pentru crearea unei retele de documente asemanatoare in Orientul Mijlociu, o regiune subreprezentata la nivel mondial in ce priveste politicile comerciale.
Nici Washingtonul nu sta insa degeaba: la inceputul lui august, Robert Zoellick facea publica intentia SUA de a demara negocierile pentru un acord comercial cu Bahreinul, -parte a planurilor lui Bush de a da un impuls reformelor si deschiderii economice in Orientul Mijlociu si Golful Persic-.
In ce priveste Uniunea Europeana, aceasta si-a propus sa devina cea mai mare economie a lumii pana in 2010, si gratie parteneriatelor comerciale cu state asiatice si africane din regiunea mediteraneeana si a Orientului Mijlociu.
UE ramane cu Arafat
Reprezentantul diplomatiei europene, Javier Solana, a respins solicitarea Israelului privind inghetarea relatiilor cu liderul palestinian Yasser Arafat – izolat de Statele Unite – argumentand ca UE respecta decizia unei tari democrate, dar ca statul evreu trebuie la randul lui sa accepte faptul ca pozitia europeana nu s-a schimbat.
Aflat duminica la Tel Aviv, unde a incercat sa dea un nou impuls planului de pace subminat de reluarea recenta a violentelor in ambele tabere, oficialul UE a avut convorbiri cu ministrul israelian de externe, Silvan Shalom. Cei doi au abordat si solicitarea Israelului privind declararea aripii politice a Hamas drept organizatie terorista.
-Vom discuta si acest aspect, dar mai intai trebuie sa impiedicam accesul organizatiei teroriste la resurse financiare-, a declarat Solana.
Seful diplomatiei europene avea programate pentru ieri intalniri cu premierul israelian, Ariel Sharon, si cu reprezentantul Administratiei Bush, John Wold, insarcinat cu supravegherea implementarii foii de parcurs in regiune, realizata in comun de UE, ONU, SUA si Rusia.
Nici subiectul Iran nu a adus o mai mare armonie in discutiile Israel-UE: Javier Solana a insistat ca blocul comunitar este adeptul unei politici de dialog cu Teheranul mai degraba decat aplicarea unor sanctiuni economice ca mijloc de a impiedica continuarea programului nuclear. -Am cerut Iranului sa accepte inspectiile Agentiei Internationale pentru Energie Atomica-, a declarat Solana, urmare a discutiilor de sambata cu ministrul iranian de externe, Kamal Kharazi.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
