Puse in umbra, in ultimii doi ani, de razboiul impotriva terorii, cinci conflicte globale opun zilnic guvernele si organizatiile transfrontaliere unor retele internationale flexibile si bine finantate: lupta impotriva comertului ilegal cu droguri si arme, a traficului cu proprietate intelectuala si persoane si a spalarii de bani.
Si tot zilnic, executivele si institutiile aferente pierd aceste razboaie, scrie -Foreign Policy-. Caci, daca zelul religios si scopurile politice le tin de cald teroristilor, castigurile financiate uriase ii motiveaza pe -raii- acestor razboaie. In mod tragic, profitul reprezinta un catalizator la fel de puternic pentru crima, ura si insecuritate globala ca si fanatismul religios.
Hranite de globalizare – prin diluarea frontierelor, cresterea mobilitatii si larga deschidere a comertului international -, aceste retele aflate dincolo de lege castiga tot mai mult teren. Vamesii, politia, avocatii sau judecatorii nu vor reusi niciodata, singuri, sa le vina de hac. Guvernele – care se folosesc de metode invechite, legi inadecvate, acorduri birocratice si strategii ineficiente – trebuie sa recruteze, sa antreneze si sa trimita in misiune mai multi spioni, soldati, diplomati si economisti. Doctrinele si institutiile statale au nevoie de schimbari majore. Nu in ultimul rand, cooperarea interstatala este vitala pentru o cat de mica sansa de succes, considera publicatia citata.
Confruntarea alba
Cel mai cunoscut dintre cele cinci razboaie este lupta impotriva drogurilor. In 1999, Natiunile Unite estimau ponderea traficului cu stupefiante in comertul international la opt procente. O retea globala de transport le sta la dipozitie traficantilor, de la avioane de pasageri ce pot duce, la un singur drum, o cantitate de cocaina in valoare de 500 milioane de dolari pana la submarine de ultimul tip ce fac -naveta- intre Columbia si Puerto Rico.
Pentru a-i insela pe cei pusi pe urmele lor, traficantii folosesc celulare -clonate-, benzi radio largi si o structura financiara extrem de complexa.
Numai SUA cheltuiesc anual intre 35 si 40 de miliarde in razboiul impotriva drogurilor. Dar creativitatea si incapatanarea traficantilor vin de hac eforturilor americane. Tunelul construit pe sub linia de frontiera americano-mexicana – prin care s-au transportat, pana la descoperirea sa, in martie 2002, tone de droguri – este un exemplu concludent in acest sens. Succesul guvernelor bolivian si peruan in eradicarea plantatiilor de cocaina a condus la mutarea acestora in Columbia. Eforturile conjugate americano-columbiene ii trimit acum pe traficanti in alte tari andine. Productia ramane aceeasi, ba chiar creste (de la 206.200 hectare in 1991 la 210.939 in 2001), doar locul se schimba. Iar marfa devine si mai accesibila consumatorilor, prin scaderea preturilor: de la 152 la 112 dolari gramul.
Capturarea sau uciderea liderilor retelelor mafiote nu duce la nimic. Prietenii, rudele sau chiar fostii rivali le iau locul si lucrurile merg nestingherite mai departe.
1.000 de victime pe zi
Cand spui droguri, spui si arme. Majoritatea celor 80 de milioane de pusti de asalt AK-47 aflate in circulatie astazi au ajuns in mainile cui nu trebuia. Potrivit unui raport ONU, doar 3% din totalul armelor usoare fabricate sunt folosite de guverne sau fortele militare si ale politiei. Traficul ilicit cu astfel de arme aduce un profit de un miliard de dolari anual. Armele usoare au fost folosite in 46 din cele 49 de conflicte ale ultimei decade, iar in 2001 au fost responsabile pentru 1.000 de decese zilnic. Peste 80% din victime au fost femei si copii.
Armele usoare sunt doar o mica parte a problemei. Pe piata neagra ajung tancuri de ultima generatie, sisteme radar si chiar arsenale de distrugere in masa. Din sutele de cazuri de contrabanda cu material nuclear raportate si investigate in ultimii ani, Agentia Internationala pentru Energie Atomica a confirmat peste o duzina. Embargoul ONU nu reuseste sa puna capat comertului catre Irak cu componente pentru avioane sau sisteme radar.
Falsurile inunda pietele
Pirateria intelectuala cunoaste, la randul ei, o evolutie ascendenta. Rata pirateriei la capitolul software pentru afaceri este de 40% in Franta si Japonia, 60% in Grecia si Coreea de Sud si 30% in Germania si Marea Britanie. Aproape jumatate din produsele cosmetice si motocicletele de marca din China sunt piratate. Acelasi procent se regaseste in cazul medicamentelor din Nigeria si Tailanda. Nu numai produsele de larg consum se confrunta cu aceasta problema. Producatorii italieni de valve industriale spun ca piata le este afectata de falsurile chinezesti, cu 40% mai ieftine.
In domeniul comunicatiilor, Napsterul era folosit, pana la procesul care i-a interzis functionarea in acest registru, pentru descarcarea de pe Internet, pe gratis, a fisierelor de muzica. Numarul utilizatorilor a crescut de la 0 la 20 de milioane pe parcursul unui singur an. Circa 500.000 de filme sunt comercializate zilnic prin Kazza si Morpheus.
Activitatea unor -paznici- in domeniu – Organizatia Internationala a Proprietatii Intelectuale, Uniunea Internationala a Vamilor, Interpolul – nu a avut efectul scontat.
200.000 de copii-sclavi anual
De vanzarea falsurilor se ocupa de cele mai multe ori imigrantii ilegali. Traficul de carne vie este o afacere de sapte miliarde de dolari anual, avand cel mai mare potential dintre toate initiativele crimei organizate. Statisticile arata ca 500.000 de persoane intra ilegal in Statele Unite in fiecare an. Aceeasi cifra este valabila si pentru UE. 150 milioane de persoane traiesc in afara tarii de origine. Multi imigranti ilegali si-au parasit tara voluntar – si pentru aceasta au platit -calauzelor- pana la 35.000 de dolari (drumul din China la New York) -, dar altii, in special femei si copii, sunt doar victime ale unor retele internationale. Numarul aproximativ al acestora este de 1-2 milioane pe an. O femeie cumparata pentru cel mult 200 de dolari in Europa de Est poate fi vanduta pentru o suma de 10 ori mai mare in vestul continentului. 200.000 de copii devin sclavi in fiecare an, potrivit expertilor ONU.
Doua trilioane de dolari, spalate in raiurile fiscale
Interconectata cu toate formele de comert ilegal este spalarea de bani. Organizatiile internationale fac si desfac liste cu tarile declarate -raiuri fiscale- si lanseaza avertismente la adresa acestora. In general, fara un ecou semnificativ. Insulele Cayman raman, de departe, campioane la capitolul relaxare fiscala. La o populatie de 36.000 de persoane, Insulele dispun de 2.200 fonduri mutuale, 60.000 de afaceri, 500 de companii de asigurare, 600 de banci si proprietati de 800 miliarde de dolari.
Cazul Cayman nu este insa singular. Foarte putine sunt statele care se pot lauda ca nu au avut nimic de-a face cu incercarile de ajutorare a unor anumite persoane sau companii de a ascunde fonduri de guverne, creditori, parteneri de afaceri sau chiar membrii propriilor familii.
De ajutor pentru dezvoltarea acestei retele se dovedesc computerele, Internetul, tehnologia sofisticata si complexele scheme financiare care se intersecteaza pe intreg mapamondul si transforma electronic fonduri murdare in sume legitime.
Suma de bani spalata anual reprezinta intre 2 si 5% din produsul national brut global: undeva intre 800 de miliarde si doua trilioane de dolari.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
