Americanii si britanicii au gasit ac de cojocul dosarului diplomatic irakian. In incercarea de a atrage noi adepti pentru proiectul de rezolutie ce autorizeaza folosirea fortei impotriva Irakului, programat la vot in Consiliul de Securitate al ONU cam la jumatatea saptamanii, Statele Unite si Marea Britanie insista ca inspectorii internationali au gasit dovada inarmarii ilegale a Irakului, dar au incercat sa o tina ascunsa.
Acuzatia se indreapta impotriva sefului expertilor ONU aflati din noiembrie anul trecut in Irak, Hans Blix, care a omis sa vorbeasca in raportul de vineri, din Consiliul de Securitate, despre o drona uriasa (cu o anvergura de 7,45 metri) nedeclarata de Bagdad. Informatia a fost prezenta insa intr-un raport scris, de 173 de pagini, ce a circulat in Consiliu dupa incheierea sesiunii si este considerata extrem de importanta de oficialii de la Londra si Washington. Acestia subliniaza ca, spre deosebire de rachetele Al-Samoud II, ilegale si aflate acum in plin proces de distrugere, despre drona irakiana autoritatile de la Bagdad nu au suflat nici o vorba.
Potrivit -The Times-, asupra lui Hans Blix se fac in momentul de fata presiuni uriase pentru a admite incalcarea de catre Irak a rezolutiilor ONU, fapt ce ar schimba radical opinia acelor membri ai Consiliului de Securitate care nu sprijina inca pozitia belicoasa anglo-americana. Ar fi o mare victorie pentru SUA si Marea Britanie, de a caror parte se situeaza deocamdata Spania si Bulgaria – membri nepermanenti.
Batalia diplomatica se muta in Africa
Aritmetica voturilor in Consiliul de Securitate este de altfel principala preocupare a marilor puteri, care au declansat o frenetica cursa diplomatica pentru cucerirea favorurilor unor state pana acum ca si pierdute pe harta lumii.
Daca Romania si Bulgaria au iesit din anonimat o data devenite puncte principale de atractie pentru militarii americani (Sofia avand si importanta diplomatica), aceeasi experienta o traiesc trei state africane – Camerun, Guineea, Angola, asaltate de trimisi din Franta si Marea Britanie. In carti intra si rusii (prin intermediul sefului diplomatiei, Igor Ivanov, trimis in turneu in Pakistan, Iran si Afganistan).
Franta – al carui ministru de externe, Dominique de Villepin, parcurge zilele acestea triunghiul african Camerun-Guineea-Angola – este constienta ca folosirea dreptului de veto impotriva Statelor Unite ar constitui o adevarata -bomba atomica-. Alegerea acestei solutii ca modalitate de blocare a unui razboi autorizat de ONU ar fi o premiera pentru Paris de la criza Suez, din 1956, si ar pune capitala franceza intr-o situatie periculoasa pe tabla de sah internationala. Caci este nemaipomenit sa culegi aplauze din partea opiniei publice mondiale, dar nemaipomeniti sunt si prietenii puternici. Iar dusmanii puternici pot aduce multe necazuri uneori, comenteaza BBC, care face trimitere la o eventuala prelungire a conflictului militar din Irak condimentata cu pierderi umane americane si cu o lovitura de imagine pentru Casa Alba, in an preelectoral. Toate acestea ar face intr-adevar de nesuportat situatia Frantei, care ar fi automat acuzata ca opozitia sa in ce priveste declansarea razboiului l-a incurajat pe Saddam Hussein sa opuna rezistenta.
Tocmai pentru a evita o astfel de ipostaza, Parisul incearca acum sa castige sprijinul membrilor nepermanenti din Consiliu, astfel incat SUA sa nu poata obtine nici macar o -majoritate morala- de noua voturi din 15. In acest caz, Franta nu ar mai avea de ce sa se deranjeze pentru a bloca declansarea razboiului prin votul sau si ar scapa cu fata curata.
Numai ca, pe frontul diplomatic african, Villepin are un adversar puternic, care va reveni, de la Londra, pentru a doua oara in mai putin de doua saptamani. Imediat dupa vizita sefului diplomatiei franceze, in cele trei state de pe continentul negru se va infiinta ministrul britanic pentru Africa, baroneasa Valerie Amos – interesanta tactica de contracarare prin intermediul unei femei de culoare nascute in Guyana si totodata masura a infruntarii dintre cele doua capitale europene.
Si Chile are un cuvant important de spus in Consiliul de Securitate. A fost suficient ca trimisul sau la ONU sa se planga ca perioada de o saptamana pana la expirarea unui ultimatum anglo-american acordat lui Saddam Hussein este prea scurta pentru ca Londra sa sugereze prelungirea cu cateva zile a datei-limita, de 17 martie. In ce priveste Mexicul – al saselea membru nepermanent indecis -, de acesta se ocupa Statele Unite. Si nu este de colo ca 80% din exporturile mexicane sunt absorbite de piata americana, iar blocarea lor ar fi o catastrofa nationala.
Remanierea guvernamentala de la Ankara vine la tanc pentru SUA
Intre timp, in Turcia – cea mai la indemana intrare pe frontul nordic antiirakian – situatia politica a luat o intorsatura net in favoarea americanilor, o data cu obtinerea de catre Recep Tayyip Erdogan a unui mandat in parlamentul de la Ankara, ca reprezentant al provinciei agricole estice Siirt, aflata la circa 90 kilometri de granita cu Irakul. Erdogan a obtinut 85% din optiunile favorabile. El este asteptat sa readuca in atentia legislativului de la Ankara propunerea de sprijinire a SUA, prin desfasurarea in Turcia a circa 62.000 de trupe americane si trimiterea militarilor turci in nordul kurd al Irakului. Documentul, care are aprobarea guvernului, nu a reusit sa treaca acum 10 zile testul parlamentar, fapt care a adus in atentia americanilor un asa numit plan B, de atacare a Irakului de la bazele din Romania si Bulgaria.
Liderul Partidului Dreptatii si Dezvoltarii – pe primul loc la alegerile de anul trecut – si dirijor din umbra al guvernului de la Ankara, Erdogan are acum posibilitatea de a fi numit premier. In momentul castigarii scrutinului din toamna lui 2002, Erdogan nu putea ocupa un loc in parlament, fiindu-i interzis acest lucru inca din 1997, pentru incitare la ura rasiala. O mica modificare operata ulterior in Constitutie si intrarea in legislativ ii vor permite acum sa ia locul actualului sef al guvernului, Abdullah Gul, ce va prelua portofoliul Externelor sau al Economiei. Rocada va avea loc cel mai tarziu maine.
Din acel moment, Erdogan va putea repune pe tapet chestiunea sprijinirii militare a Statelor Unite. Nu inainte insa de a cere noi garantii Washingtonului, cu care de altfel s-a negociat dur si inaintea primului vot. Atunci, Turcia a primit promisiunea unui ajutor financiar masiv, ca si asigurarea ca situatia din Irak nu va fi lasata sa evolueze la intamplare, astfel incat sa apara pretentii secesioniste din partea kurzilor de pe teritoriul turc.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
