O noua declaratie pe marginea extinderii NATO vine sa dea sperante candidatelor la integrarea in organizatia militara internationala. Secretarul de stat Colin Powell a declarat, in cursul audierii Comisiei de politica externa din Senatul American, ca este foarte posibil ca Alianta sa invite la summitul din noiembrie -un numar mare- de state.
Powell nu a facut insa nici o referire la preferintele pe care le-ar avea Alianta si nu a dat nici numele statelor care a urma sa fie invitate la summitul ce va avea loc la Praga. A spus doar ca numarul statelor membre va creste semnificativ o data cu noua extindere.
Analistii au inceput deja sa comenteze aceste declaratii spunand ca, mai mult ca sigur, cel putin in ce priveste SUA, se va opta pentru o -extindere larga-.
Cele noua state candidate sunt insa vazute foarte diferit nu doar in functie de pregatirea militara sau pozitia lor geografica, ci si datorita situatiilor interne existente. Se stie ca Alianta nu doreste sa includa state amenintate de situatii interne instabile. Avand in vedere si astfel de criterii, specialistii considera sigura aderarea Sloveniei si a celor trei state baltice, posibila integrarea Slovaciei, in timp ce a Romaniei si Bulgariei este pusa in continuare sub semnul intrebarii, iar a Macedoniei si Albaniei este chiar exclusa.
Chiar daca noile declaratii nu clarifica in nici un fel preferintele sau optiunile definitive ale NATO, sunt totusi menite, probabil, sa ofere informatii de ultim moment in ce priveste orientarile din interiorul organizatiei militare.
Aceasta noua declaratie vine dupa altele mai putin incurajatoare, ce au fost facute publice de presa occidentala care cita inalti responsabili din cadrul NATO. Se vorbea atunci de extinderea sigura a Aliantei cu cinci state si posibila integrare a inca doua state, ultimele pe lista tarilor candidate fiind Bulgaria si Romania.
Aceste declaratii, facute sub acoperirea anonimatului, au determinat si atunci o serie de comentarii. Expertii vorbeau de dificultati financiare care ar impiedica Alianta sa integreze mai multe state. Chiar daca initial se spunea ca oficialii NATO ar fi dispusi sa treaca in planul doi pregatirea militara a candidatilor, mult mai importanta fiind, in contextul actual al razboiului antitero, opiniile politice comune. Cu alte cuvinte, este posibil ca simpla -comuniune de idei-, adoptarea unei politici apropiate celei existente in cadrul Aliantei si promovarea unui parteneriat pe baza acestor principii comune sa fie suficiente pentru ca un stat sau altul sa devina membru cu drepturi depline in cadrul NATO.
Nu trebuie insa uitat ca problemele financiare ale Aliantei sunt chiar reale. Lordul Robertson declara, cu putin timp in urma, ca se va vedea nevoit sa demisioneze daca nu va fi marit bugetul NATO. In ultimii zece ani, bugetul Aliantei nu a fost marit niciodata si nici acum nu exista disponibilitate pentru o schimbare. Trebuie insa precizat ca in timp ce SUA sau Canada ar fi dispuse sa accepte o marire a bugetului, Marea Britanie se opune vehement considerand ca nu poate contribui la o crestere mai mare de trei precente. SUA si Canada ar fi de acord cu o crestere semnificativa de circa 25%.
Pa langa aceste probleme financiare, care probabil vor fi rezolvate favorabil in cele din urma, nu trebuie uitat nici esecul Aliantei in razboiul antitero pe care l-a declansat Statele Unite. Nu doar ca nu a participat cu trupe, dar nici macar la actiunile umanitare nu i-a fost solicitata contributia. In plus, la ultimul forum pe probleme de securitate care a avut loc la Munchen, Washingtonul a spus clar ca daca vine vorba sa aleaga intre autoaparare si o lunga lista de aliati dispusi mai mult sau mai putin sa lupte alaturi de ea, America va opta fara indoiala pentru autoaparare. Ar mai fi de adaugat ca noile sume alocate Apararii s-ar putea sa fie chiar mai mult decat suficiente, pentru ca SUA sa-si apere si singura cetatenii de eventuale noi atacuri teroriste.
Pledoarie pentru Romania
Atitudinea pozitiva a Statelor Unite cu privire la extinderea Aliantei Nord-Atlantice este sprijinita si de coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSSE), Erhard Busek, potrivit caruia integrarea Romaniei si a Bulgariei ar aduce un plus de stabilitate in aceasta zona europeana. -Invit tarile membre NATO sa admita cele doua state sud-est europene imediat ce conditiile vor permite-, a spus Busek intr-un discurs sustinut marti la Centrul de Studii Strategice Internationale de la Washington. Declaratia coordonatorului PSSE a survenit unor intalniri cu inalti oficiali ai Departamentului de Stat american, Consiliului National pentru Securitate, Trezoreriei si Bancii Mondiale si a fost extrem de bine primita la Bucuresti, unde Busek s-a aflat ieri pentru a participa la reuniunea pregatitoare a Conferintei de lansare a procesului de cooperare dunarean.
Coordonatorul Pactului de Stabilitate este doar una dintre vocile occidentale care sustin integrarea Romaniei in structurile euro-atlantice, pe baza bilelor albe acumulate de Bucuresti in ultima perioada. De mentionat aici sprijinul oferit de Romania Statelor Unite in campania antiterorista si participarea la operatiunile de mentinere a pacii din statul asiatic. O problema care da inapoi Bucurestiul este insa coruptia, mentionata si de ambasadorul SUA la Bucuresti, Michael Guest, drept principalul impediment al unei eventuale integrari a Romaniei in NATO.
Realizarile Romaniei au fost de altfel punctul forte al agendei pe care presedintele Ion Iliescu a prezentat-o la Washington, unde a avut intalniri, ieri, cu reprezentanti ai Comitetului SUA pentru NATO. Seful statului a fost insotit in ofensiva sa diplomatica de ministrul de externe, Mircea Geoana, precum si de ambasadorul Romaniei la Washington, Sorin Ducaru.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
