Dosarul transnistrean, o afacere de culise intre Rusia si OSCE

Premierul olandez, Jan Peter Balkenende, a deschis oficial, ieri, la Maastricht, conferinta anuala a ministrilor de externe ai Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), avand inscrise pe ordinea de zi subiecte precum situatia din Georgia sau traficul cu fiinte umane. Spre dezamagirea generala, proiectul rus de reglementare a conflictului transnistrean, plan ce sugera ideea unei federalizari asimetrice a Republicii Moldova, nu a fost dezbatuta. Asa a declarat seful diplomatiei de la Kremlin, Igor Ivanov. -Problema solutionarii crizei transnistrene nu a fost discutata la intalnirea ministrilor de externe ai tarilor participante la OSCE-, a afirmat Ivanov, amintind, potrivit agentiilor ruse de presa, ca -memorandumul este un acord intre partile aflate in conflict-. Rusia, a continuat el, -a contribuit la elaborarea acestui document, aprobat, in principiu, de Chisinau si de Tiraspol. Dar intalnirea de la Maastricht nu este locul cel mai indicat pentru a desface firul in patru, incercand sa afli de ce una dintre parti a refuzat, in ultimul moment, sa semneze textul-, a subliniat ministrul rus. Ce inseamna asta? Un aranjament pe ultima suta de metri intre Rusia si OSCE? Toata lumea astepta ca reuniunea de la Maastricht sa ofere o iesire din impas. Mai mult, insusi presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, evocase, cu oarecare speranta, respectiva reuniune. De la Maastricht asteptau vesti bune chiar si miile de demonstranti care au invadat, duminica, strazile capitalei Republicii Moldova, protestand fata de intentiile Rusiei de federalizare a tarii, cerand demisia sefului statului, a guvernului si convocarea de alegeri anticipate.

E adevarat. In ajunul reuniunii olandeze, seful diplomatiei de la Chisinau, Nicolae Dudau, afirmase ca autoritatile tarii sale nu urmaresc o deteriorare a relatiilor Republicii Moldova cu Rusia. -Raporturile noastre reciproce nu traverseaza o perioada prea fericita. Iata de ce nu credem ca este cazul unei agravari a situatiei-, spunea ministrul pentru BBC. Conducerea de la Chisinau este gata sa cedeze? Nu, nu acesta a fost mesajul lui Dudau. Pur si simplu, el a dorit sa dea de inteles ca oficialii de la Chisinau ii vor lasa pe altii sa exercite presiuni asupra Moscovei. Atat in ceea ce priveste retragerea trupelor rusesti din Transnistria, cat si a rolului de mediator al Kremlinului in procesul de normalizare a situatiei din stanga Nistrului. Socoteala de acasa nu s-a potrivit insa cu cea din targ.

Prezent la Maastricht, ministrul rus al afacerilor externe, Igor Ivanov, a reluat teza Kremlinului referitoare la motivele care l-au determinat pe presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, sa renunte, in ultimul moment, la semnarea planului rus de solutionare a crizei transnistrene. Concret, el a acuzat statele OSCE de boicotarea eforturilor rusesti de normalizare a dialogului dintre Chisinau si separatistii transnistreni. -Refuzul a venit pe fondul unor presiuni din afara-, a lansat Ivanov. Planul Moscovei nu include un mecanism de aplanare a conflictelor dintre puterea centrala si autoritatile regionale, a venit replica presedintelui in exercitiu al OSCE, Jaap de Hoop Scheffer. -Daca dorim ca OSCE sa ocupe un loc demn in rezolvarea problemelor stringente, nu putem admite ca organizatia sa se transforme intr-un instrument al anumitor state sau al unor grupuri de tari-, a raspuns Ivanov. El nu a ascuns faptul ca a avut in vedere refuzul lui Voronin de a semnea planul rus de federalizare. Prin urmare, a adaugat el, -au pierdut toti, pentru ca reglementarea conflictului se amana din nou si, din pacate, nu se stie pentru cat timp-. Au avut de castigat doar aceia care -se ghideaza dupa interese care nu au nici o legatura cu solutionarea crizei in cauza-.

Ceea ce s-a dorit a fi o lectie pentru Moscova s-a transformat intr-un val de critici la adresa OSCE. Pe acest fundal, ministrul moldovean de externe si-a revizuit, dupa toate aparentele, discursul, adoptand un ton mult mai bland la adresa Rusiei. Daca initial se anuntase ca va cere in mod raspicat retragerea trupelor rusesti din Transnistria, Dudau a s-a limitat acum sa arata ca -este vorba de respectarea unor angajamente asumate de Rusia nu doar in fata Republicii Moldova, dar si a OSCE-. De mentionat ca deciziile OSCE au caracter de recomandare, neindeplinirea angajamentelor asumate neantrenand masuri punitive. Dar imaginea tarii pusa la zid si aratata cu degetul are serios de suferit. Conteaza acest lucru pentru Moscova? Da, in masura in care Kremlinul continua sa vada in OSCE o posibila alternativa la alte structuri internationale, unde glasul Rusiei este, practic, ignorat. Iar pozitia dura afisata de Rusia prin glasul ministrului sau de externe a confirmat acest lucru. De altfel, pentru a-si demonstra bunele intentii, Kremlinul a mai retras ieri o garnitura de tren cu tehnica militara, din dotarea fostei Armate a 14-a.

In contextul manifestatiilor de la Chisinau, plecarea esalonului ar putea fi interpretata ca o tentativa de detensionare a starii de spirit din capitala Republicii Moldova. Duminica, numarul celor reuniti in centrul orasului a atins aproximativ 50.000. Lumea a cerut demisia sefului statului, a guvernului si convocarea de alegeri anticipate. A fost pentru prima data in istoria recenta a vecinului nostru de peste Prut, cand partidele de opozitie au facut front comun. Un gest care, fara indoiala, poate fi calificat ca datator de sperante, daca nu ar exista temerile ca, de fapt, a fost doar o atitudine de conjunctura. Dupa evenimentele din Georgia si dupa ce s-a speculat in legatura cu posibilitatea ca scenariul georgian sa fie aplicat si in alte foste republici sovietice, comunitatea internationala si-a indreptat privirile asupra Republicii Moldova. Este, prin urmare, un mod de a iesi in evidenta, de a castiga puncte electorale. Dar si de a arata adevarata dimensiune si gravitate a problemelor ce confrunta Republica Moldova.