Vesti proaste pentru zona euro. Nu mai putin de patru economii UE, printre care si cea mai importanta din regiune – Germania – , alaturi de Franta, Italia si Portugalia, se zbat pe marginea celor trei procente impuse de Comisia Europeana drept limita a deficitului bugetar. Situatia este cu atat mai neagra cu cat cele patru state aflate in mare dificultate contribuie cu doua treimi la venitul regional total.
Cea mai mare ingrijorare se resimte in Germania, unde previziunile privind deficitul bugetar pentru anul acesta vor fi in curand modificate de Guvern la 2,6 -2,9%, cu foarte putin sub plafonul ordonat de Bruxelles. Pesimistii vorbesc insa despre un deficit de 3,5%, ba chiar 3,7% – rezultat al cresterii economice lente, ratei ridicate a somajului, inundatiilor, dar si scrutinului de luna aceasta, care a contribuit la cresterea cheltuielilor. De altfel, Germania – care s-ar putea confrunta cu o perioada de recesiune economica, dupa relativa crestere ce a urmat problemelor de anul trecut – conduce detasat in topul declinului inregistrat in intregul sector manufacturier din Uniune si care a ajuns la 50,8 puncte, putin peste cifra de 50 care marcheaza, in termeni economici, frontiera dintre crestere si contractie.
Reformele italiene, in pericol
Italia vine imediat in urma Germaniei in ce priveste problema deficitului bugetar, care a inregistrat o crestere pronuntata in primele opt luni ale anului. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finantelor, deficitul a crescut cu peste 60% – cifra care da o puternica lovitura stabilitatii Uniunii Europene, dar si pactului de stabilitate, menit sa contribuie la buna functionare a uniunii monetare europene. Mai mult, datoria publica a crescut in Italia, pentru prima data din 1994, fapt care plaseaza statul european pe o directie inversa celei stipulate in Tratatul de la Maastrich – conditie a intrarii in zona euro.
Ultimele statistici reprezinta o adevarata lovitura de pumnal pentru programul prezentat de Guvernul Berlusconi in campania electorala de anul trecut si care l-a propulsat la Putere. Concentrat pe micsorarea impozitelor, programul vine insa in contradictie cu incetinirea cresterii economice, dar si cu marirea deficitului si a ratei inflatiei, situate acum deasupra mediei euro.
Teoretic, Comisia Europeana poate lua masuri dure impotriva celor patru state, asa cum a amenintat la inceputul anului, cand a sesizat guvernele german si portughez cu privire la posibilitatea de a depasi pragul de 3% impus deficitului bugetar. Practic insa, este greu de crezut ca organismul va actiona impotriva celei mai importante economii a regiunii, cu atat mai mult cu cat intreaga zona se afla intr-o situatie economica de neinvidiat.
Declinul modelului suedez
Mai la nord, faimosul model suedez de protectie sociala este in ultima perioada tinta unor critici din ce in ce mai acerbe, fiind considerat responsabil pentru decaderea Suediei de pe locul patru in lume pe 17 in ce priveste Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Aceasta, deoarece, in timp ce PIB-ul suedez a crescut in medie cu 2,1% pe an pe perioada ultimelor trei decenii, cifrele din Uniunea Europeana si SUA sunt ceva mai mari: 2,6% si, respectiv, 3,1%. Lucrurile ar fi stat chiar mai rau daca Guvernul nu ar fi actionat in sensul deprecierii monedei nationale, fapt care a contribuit la mentinerea unor exporturi competitive.
Este adevarat insa ca, potrivit unui clasament realizat de Natiunile Unite, care se axeaza pe calitatea vietii, inclusiv speranta de viata, nivelul de educatie si venit pe cap de locuitor, Suedia este a doua in lume, imediat dupa bogata sa vecina petroliera Norvegia.
Expertii apreciaza insa negativ modelul suedez, care asigura o protectie sociala deosebita si care a contribuit la crearea unei societati oarecum egalitare, marcata de absenta discrepantelor intre paturile sarace si cele bogate. Ei argumenteaza ca ii lipseste flexibilitatea si ca plaseaza distributia inaintea dezvoltarii, discrimeaza companiile mici si mentine relatii de munca rigide. Suedezii nu sunt incurajati sa munceasca suplimentar, din cauza nivelului foarte mare al taxelor. Putine companii sunt, din acelasi motiv, capabile sa se impuna pe piata. Mai mult, sistemul este exploatat la maximum. In ultimii doi ani, numarul celor care au solicitat concediu medical a crescut foarte mult. Economia neagra a explodat si sume fabuloase ajung in conturi deschise in strainatate, in timp ce multi oameni de afaceri prefera sa isi mute contabilitatea in afara granitelor pentru a scapa de impozite.
Unele schimbari au fost operate in ultimii 10 ani, dar exista presiuni pentru operarea unor modificari mai substantiale, scaderea dobanzilor, unele reduceri de impozite, privatizarile partiale si chiar crearea unei banci centrale independente dovedindu-se insuficiente. Argumentele in favoarea schimbarii sunt puternice: deteriorarea calitatii serviciilor, globalizarea (care usureaza evaziunea fiscala), imbatranirea populatiei, fapt care reduce numarul celor ce contribuie la sistemul asigurarilor menite sa acopere nevoile pensionarilor, bolnavilor si ale somerilor.
Totul depinde de rezultatul alegerilor de la 15 septembrie, cand social-democratii, aflati in permanenta la Putere in ultimele sapte decenii, cu exceptia unei perioade de noua ani, au sansa de a prelua din nou conducerea in defavoarea formatiunilor de Dreapta.
O victorie a Stangii nu ar marca numai sfidarea curentului politic din Europa Occidentala, unde Dreapta a fost triumfatoare in alegeri, dar si intarirea controversatului model de protectie sociala, dat fiind ca social-democratii promit extinderea acestuia, in paralel cu mentinerea actualului nivel al impozitelor. Fapt care nu poate decat sa multumeasca o populatie dependenta in majoritatea sa de veniturile de la buget – prin ajutorul de somaj sau salariu -, finantate tocmai prin intermediul impozitelor a caror reducere, promisa de conservatori, ar avantaja in principal paturile bogate.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
