Trei tari, trei falimente in numai o jumatate de an. Situatia economica din America Latina se degradeaza pe zi ce trece. A fost mai intai Argentina, unde protestele de strada insangerate din decembrie anul trecut, urmate de demisia in lant a patru presedinti au constituit semnalul de inceput al celei mai grave crize economice din istoria tarii si al unei situatii ce pare acum fara iesire. Moneda nationala s-a devalorizat cu peste 100%, sistemul bancar a fost inghetat, in timp ce tot mai multi investitori straini isi fac bagajele sa plece acasa. A urmat Brazilia, unde criza energetica si devalorizarea monedei nationale se fac simtite puternic in buzunarul cetatenilor de rand.
Prinsa la mijloc intre cele doua mari puteri ale continentului sud-american, acum in deriva, Paraguay s-a contaminat rapid. Pe modelul argentinian, mii de manifestanti au iesit luni in strada, pentru a protesta fata de politicile economice ale Guvernului si a cere demisia presedintelui. Fortele de ordine i-au intampinat insa cu bastoane, gloante de cauciuc, gaze lacrimogene si tunuri de apa. Bilantul: doi morti, zeci de raniti si un numar egal de arestati.
Seful statului a declarat imediat stare de urgenta in intreaga tara si a suspendat o parte din drepturile civile. Decretul prezidential permite Guvernului sa interzica demonstratiile, sa ordone perchezitii si arestari pe parcursul urmatoarelor cinci zile si sa imputerniceasca fortele de ordine sa-i puna la punct pe eventualii manifestanti rebeli. Soldatii au instituit cordoane de paza in jurul cladirii Parlamentului, iar elicoptere de supraveghere au fost raspandite pe tot perimetrul aerian al capitalei Asuncion.
Oamenii presedintelui Luis Gonzalez Macchi au aratat acuzator spre fostul general Lino Oviendo, acum in azil in Brazilia, drept eminenta cenusie a protestelor. Suspectat a fi autor a trei incercari ratate de organizare a unor lovituri de stat la Asuncion, fostul general a negat insa orice implicare.
Protestele reprezinta cel mai recent episod al sirului de manifestantii antiguvernamentale si antiprezidentiale din Paraguay indreptate impotriva politicilor economice ale unei puteri care a fost deja obligata sa se retraga de pe calea privatizarii. Situatia este cu atat mai complicata cu cat, ca si Argentina, autoritatile din Paraguay sunt legate de maini si de picioare in fata cererilor populatiei, dat fiind ca trebuie sa indeplineasca cerintele FMI privind reforma, in schimbul unor imprumuturi esentiale pentru revitalizarea economiei.
A pune in practica masuri de reforma intr-o tara in care multi dintre cei 5,7 milioane de cetateni traiesc in saracie, transformati in fermieri fara pamant, nu este insa usor. Haosul economic este accentuat de vidul politic, normal intr-o tara cunoscuta drept placa turnanta a contrabandei internationale, condusa timp de 35 de ani, pana in 1989, de o junta militara.
Situatia s-a deteriorat dupa colapsul Argentinei, problemele fiind accentuate de criza braziliana, dar si de atitudinea antiprivatizare inregistrata in randul cetatenilor din Peru, care marcheaza o cotitura fata de politicile economiei libere promovate la inceputul deceniului trecut pe intreg continentul sud-american. Moneda nationala a Paraguayului s-a devalorizat intr-un ritm rapid. Aceasta, pe langa stagnarea economica in care se complace statul sud-american inca din 1995.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
