Demisia premierului palestinian Mahmoud Abbas, considerat negociatorul oficial al procesului de pace cu Israelul, lovitura ratata a militarilor evrei avand drept tinta liderul spiritual al Hamas, promisiunile de razbunare ale militantilor inclusi de sambata pe lista neagra europeana a terorismului si marcati cu semnul mortii de Tel Aviv – foaia de parcurs pentru pace in Orientul Mijlociu a fost facuta bucatele.
Reactia Statelor Unite – mediator, alaturi de UE, Rusia si ONU, al procesului menit sa conduca la crearea unui stat palestinian si retragerea evreilor din teritorii pana in 2005 – a fost mai degraba una moderata, semn al problemelor cu care se confrunta Washingtonul. Autoritatile americane au cerut parlamentului palestinian sa confirme un eventual alt premier, anuntandu-si astfel disponibilitatea de a negocia cu un inlocuitor al lui Abbas si de a-l mentine izolat pe presedintele Yasser Arafat, pe care il considera -patat de terorism-. Lupta pentru putere din cadrul structurilor palestiniene va face insa practic imposibila misiunea de reconciliere cu Israelul, motiv pentru care unii analisti internationali dau drept probabila retragerea Washingtonului intr-un con de umbra pana dupa alegerile din noiembrie anul viitor.
Un alt scenariu este respingerea de catre Arafat a demisiei premierului Abbas – putin probabil totusi data fiind competitia dintre cei doi lideri, care si-au impartit influenta asupra structurilor de securitate palestiniene.
Statele Unite au avertizat totodata partile implicate asupra -consecintelor actiunilor lor- – mesaj cifrat, potrivit -New York Times-, pentru Israel, un apel la diminuarea apetitului pentru incursiuni militare in Fasia Gaza si Cisiordania si pentru atacurile impotriva liderilor Hamas.
Anticipand atacuri sinucigase, Israelul -sigilase- ieri teritoriile palestiniene, dupa ce a ratat eliminarea liderului spiritual Hamas, seicul Ahmed Yassin, o adevarata legenda a luptei palestiniene. Bomba de 250 kilograme aruncata asupra apartamentului din Gaza in care se afla acesta a provocat ranirea sa si a altor 14 persoane, o puternica reactie a Iranului ce a caracterizat actiunea drept -terorism de stat- si un puternic val de furie din partea militantilor palestinieni care au amenintat cu asasinarea premierului israelian Ariel Sharon.
In replica, acesta a avertizat ca militantii Hamas sunt marcati cu semnul mortii: -Nu vor avea nici o clipa de odihna. Vom continua sa ii vanam-.
Nu este prima data cand un atac la adresa lui Yassin se soldeaza cu un val de violente. In decembrie 2001, o persoana a murit in timpul infruntarilor cu politia palestiniana dupa ce seicul fusese plasat in arest la domiciliu, pentru vederile sale radicale, potrivit carora -asa-numita pace nu este pace si nici substitut pentru jihad si rezistenta-. Sase luni mai tarziu, schimburi puternice de focuri izbucneau in momentul in care politia palestiniana i-a incercuit casa, urmare unor atacuri sincigase impotriva Israelului.
Situatia a devenit si mai tensionata o data cu decizia diplomatiei europene, sambata, de a include aripa politica a Hamas pe lista organizatiilor teroriste, o miscare indelung asteptata de Washington. Organizatia se bucura de sprijinul unei mari parti a populatiei palestiniene gratie activitatilor caritabile desfasurate in teritorii, precum construirea de scoli, spitale si clinici si colectarea a milioane de dolari din Golf si din alte puncte de pe glob.
Uniunea Europeana si-a exprimat totodata ingrijorarea cu privire la consecintele demisiei lui Abbas, la 100 de zile de la preluarea de catre acesta a postului de premier, parte a presiunilor internationale de reformare a structurilor Autoritatii Palestiniene, perioada in care a incercat sa faca sa mearga un acord de incetare a focului, fara succes. In consecinta, UE l-a trimis pe seful diplomatiei europene Javier Solana la Cairo, de urgenta, pentru a discuta criza israeliano-palestiniana cu oficiali ai guvernelor arabe.
Cele 100 de zile ale lui Abbas
Plecarea lui Mahmud Abbas din fruntea guvernului palestinian semnifica esecul iesirii palestinienilor din epoca Arafat si totodata esecul planului de pace care ar fi trebuit pus in practica sub bagheta sa. Pe de-o parte, lupta dintre Israel si militantii Hamas l-au scos relativ din lupta pe premierul palestinian, care a trebuit sa accepte faptul ca nu s-a putut impune in fata gruparilor radicale. De partea cealalta, refuzul presedintelui autoritatii palestiniene Yasser Arafat de a-i ceda din puteri a generat practic o situatie in care Abbas s-a vazut in imposibilitatea de a actiona.
El a fost desemnat premier in martie, ca singura alternativa pentru reluarea dialogului cu Statele Unite, care au refuzat orice fel de comunicare cu Arafat. Numirea lui Abbas a fost salutata la acea vreme de comunitatea internationala si a deschis drumul negocierilor care au dus la adoptarea de catre ambele parti a planului de pace, sub negociere americana, rusa, europeana si din partea Natiunilor Unite. Abbas a fost chiar sustinut personal de catre presedintele american George W. Bush, incercand sa determine gruparile armate palestiniene sa accepte incetarea focului, ceea ce nu a fost asumat decat pentru scurt timp.
Negocierile pe care le-a incercat, inclusiv prin relansarea dialogului cu Israelul, au esuat pe masura reluarii atacurilor sinucigase din partea gruparilor armate, iar ripostele tot mai dure ale armatei israeliene, dublate de lipsa unor reactii adverse puternice din partea SUA, principalul sustinator al lui Abbas, i-au usurat acestuia drumul catre iesirea din scena.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
