Germania, jucător în lupta pentru Palatul Elysee

Berlinul a trecut de la simple declarații la un ajutor concret dat candidatului de dreapta pentru cursa prezidențială din Franța, Nicholas Sarkozy. Una dintre temele centrale ale campaniei actualului președinte francez este sporirea siguranței iar o componentă importantă a acestei strategii o reprezintă sistemul de liberă circulație în spațiul Schengen care ar trebui schimbat în viziunea lui Nicholas Sarkozy. Pentru a da un impuls campaniei electorale a actualului președinte, cancelarul german Angela Merkel s-a decis să îi dea concret lui Sarkozy o mână de ajutor. Astfel, Parisul și Berlinul cer reintroducerea temporară, pentru o lună, a controalelor la frontierele interne „în caz de lacune” la o frontieră externă a Spațiului Schengen. Mișcarea celor două motoare ale UE pe această chestiune a redată într-o scrisoare comună semnată de Paris și Berlin și obținuta de jurnaliștii de la AFP. Documentul poartă semnătura ministrului francez de Interne, Claude Guéant, și a omologului său german, Hans-Peter Friedrich. Cei doi precizează că intenționează sa explice poziția lor în cadrul întâlnirii cu omologii lor europeni programată pe 26 aprilie la Luxemburg. Documentul nu a fost lansat întâmplător în condițiile în care peste numai câteva zile, mai exact sâmbătă, cetățenii francezi sunt chemați la urne pentru a alege un șef la Palatul Elysee. Recent, președintele francez Nicolas Sarkozy, aflat în campanie electorala pentru un nou mandat, a declarat că „Schengen există din 1995, sunt 17 ani. 17 ani și încă nu funcționează”. „Avem nevoie de un mecanism de compensație în cazul în care un stat membru, în ciuda ajutorului care i-a fost acordat, se dovedește incapabil sa își asigure obligațiile de a proteja frontierele externe ale UE”, se arată în scrisoarea citată.

România, victima politizării temei Schengen

Documentul franco-german vine astfel să întărească ideea politizării acestei teme în scopuri naționale iar cei care au de suferit în urma unor astfel de acțiuni sunt în special România și Bulgaria, țări care sunt ținute la ușa acestui spațiu numai din motive politice. Franța și Germania precizează că, după cele 30 de zile de reintroducerea controalelor, va fi misiunea Comisiei Europene să recomande Consiliului (care reprezintă Guvernele celor 27 de state membre) să prelungească sau sa pună punct controalelor la frontierele interne. Nicolas Sarkozy a amenințat, în trecut, că ar putea suspenda participarea Franței la acordurile Schengen în cazul în care solicitările sale nu vor fi acceptate: „Am vrut o Europă unită pentru că ea să ne protejeze. Dacă am vrut Schengen, a fost pentru ca frontierele Europei să fie aparate, nu pentru ca Europa să fie o strecurătoare”, spune președintele Franței. Cu doar câteva zile în urmă , șeful diplomației de la București, Cristian Diaconescu, îi mulțumea omologului său german Guido Westerwelle pentru sprijinul și abordarea constructivă a Germaniei față de aderarea României la spațiul Schengen. Pe de altă parte, ministrul Administrației și Internelor, Gabriel Berca, a mulțumit, săptămâna trecută, în cadrul unei întrevederi cu noul ambasador al Franței la București, Philippe Gustin, pentru sprijinul acordat de Paris în procesul de aderare a României la spațiul Schengen, expri­mându-și încrederea că în septembrie va fi luată o decizie pozitivă cu privire la aderare. În acest context, scrisoarea franco-germană care complică chestiunea Schengen pentru motivele electorale nu vine decât să reaprindă discuțiile eurosceptice și cele legate de libera circulație în UE, unul dintre principiile fundamentale ale acestui concept de unitate europeană care devine o problemă din ce în ce mai ștearsă.

Spre ghilotina electorală

Această mișcare a Germaniei vine să resusciteze pe ultima sută de metri candidatura lui Sarkozy, al cărui electorat se împuținează pe zi ce trece în Franța. Cel mai recent sondaj electoral dat publicității arată că Sarkozy este președintele francez cu cea mai scăzută popularitate din istorie. Conform acestuia, el ar urma să se claseze pe locul doi în primul tur de scrutin, la diferență mică față de Hollande, pentru a pierde al doilea tur la o diferență de până la 14% din voturi. Pe parcursul campaniei, acesta a avut mai mult teme ușor ambigue menite să deruteze electoratul. Pe de o parte, Sarkozy a insistat pe sporirea protecției interne prin limitarea fluxului de imigranți în Franța iar pe de altă parte, el s-a descris drept singurul „căpitan” capabil să lupte împotriva crizei economice, spunând că francezii ar trebui să imite germanii și să asigure mai multă flexibilitate pe piața muncii. Astfel, un sondaj Ifop realizat pentru Journal du Dimanche, a arătat că 64% dintre francezi nu sunt de acord cu retorica acestuia iar ultimul președinte francez care nu a reușit să obțină un nou mandat, Valérie Giscard d'Estaing, era dezaprobat de 46% din populație. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, declara la începutul lunii februarie, la Paris, că este normal să susțină "partide prietene", referindu-se la sprijinul pe care i-l oferă lui Nicolas Sarkozy în prezidențialele din Franța. Cu toate acestea, mulți francezi nu văd cu ochi buni ca Franța să ajungă un fel de vagon al locomotivei germane.
Mădălin Necșuțu