In Georgia, greul abia acum incepe

Traditionala alocutiune rostita saptamanal pe postul national de radio de Eduard Sevardnadze nu a mai rasunat ieri. Despre fostul presedinte georgian nu se stia, aseara, nimic concret. In schimb, circulau tot felul de zvonuri. Printre altele, la un moment dat, agentiile de presa au anuntat sosirea lui Sevardnadze in Germania, guvernul de la Berlin declarandu-se, in ajun, dispus sa-i acorde fostului ministru sovietic de externe azil politic – rasplata pentru contributia lui la unificarea Germaniei, alaturi de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov. Ba nu, au dezmintit stirea surse din anturajul lui Sevardnadze, potrivit carora ex-liderul de la Tbilisi s-ar afla inca in Georgia. Intr-o Georgie care, ieri, s-a trezit fara Sevardnadze, cu o alta putere sortita sa faca fata unor noi provocari: sa ramana unita, sa mentina stabilitatea tarii, sa evite o noua criza separtista.

Alegeri libere si democratice

Dupa ce a dominat viata politica a Georgiei timp de peste 10 ani, Sevardnadze a fost fortat sa demisioneze din opozitia radicala sustinuta de un val de contestare populara fara precedent. -Plec acasa-, a spus fostul sef al statului despre planurile lui de viitor. -Nu ma intereseaza, nu mai e treaba mea-, a evitat el sa vorbeasca despre succesorul sau. Noul presedinte interimar, Nino Burdjanadze, si ceilalti doi lideri ai miscarii de revolta, Mihail Saakasvili si Zurab Jvania, nu vor sa traga de timp: ei s-au angajat sa organizeze alegeri pentru magistratura suprema in stat in cel mult 45 de zile. -Scrutinul trebuie sa fie liber si democratic-, a lansat Nino Burdjanadze, in varsta de 38 de ani, fost presedinte al parlamentului de la Tbilisi, politician versat si buna cunoscatoare a elitei politice din tara ei. In paralel, adauga ea, trebuie luate masurile ce se impun repunerii in functiune a principalelor structuri ale puterii. Acuzand fraude masive comise la alegerile din 2 noiembrie, noua putere considera ilegitim parlamentul ales in urma acelui vot. Prin urmare, trebuie obtinuta de la Curtea Suprema o invalidare a scrutinului, pentru ca vechiul legislativ sa-si poate relua activitatea pana la noi alegeri. In privinta guvernului, Saakasvili, a asigurat ca, potrivit prevederilor constitutionale, nu va fi demis. Nu este insa exclusa plecarea unor ministri-cheie.

Pericolul destramarii statului

In alta ordine de idei, fostul sef al securitatii nationale, Igor Gheorgadze, a declarat ca se teme de o destramare a tarii, dupa model iugoslav, daca la carma Georgiei vor ajunge nationalistii si cei care vor sa razbune desprinderea Abhaziei. Mai mult, in functie de orientarea politica a noilor guvernanti de la Tbilisi, se va decide inclusiv soarta altor separatiste, precum Osetia de Sud si Adjaria, care au, in prezent, statut de autonomii. Ca un asemenea scenariu este luat foarte in serios o demonstreaza inclusiv decizia liderului adjar, Aslan Abasidze, pe care multi il vedeau succesorul lui Sevardnadze, de a institui stare de urgenta pe teritoriul controlat de el. Temeri exagerate?

Probleme incendiare

Nu prea. Adresandu-se, zilele acestea, miilor de oameni adunati in piata centrala a capitalei, Saakasvili se laudase ca, in caz de victorie, va -desfiinta cele trei baze ruse dislocate pe teritoriul georgian (una situata in Adjaria, printre altele) si va reface fostele granite ale statului-. Dupa cum nota britanicul Guardian,-Saakasvili pare sa se joace cu focul, problemele enumerate de el fiind incendiare, in cel mai fidel sens al cuvantului-. Or, estima prestigiosul cotidian, -in acest moment, Georgia are nevoie de relatii bune atat cu Statele Unite, cat si cu Rusia-.

Calcaiul lui Ahile

Impartasind un punct de vedere opus, Burdjanase chemase la calm, afirmand ca va incerca sa obtina un sprijin financiar din partea administratiei de la Washington. De fapt, scria, la randul sau, cotidianul moscovit -Izvestia-, absenta unitatii in randul opozitiei reprezinta -calcaiul lui Ahile- al opozantilor lui Sevardnadze. -Jvania si Burdjanadze nu-l au deloc la suflet pe Saakasvili. Sentimentul este reciproc. Doar ura fata de <inamicul comun> i-a determinat pe cei trei sa uite, pentru o vreme, de neintelegeri si suparari si sa formeze un front unic. Dar aceasta alianta nu poate fi de lunga durata-, aprecia ziarul mentionat.

Pana una-alta insa, evenimentele din Georgia, cu rasturnarea de la putere a sefului statului, constituie -un precedent in fostul spatiu sovietic-. Solicitat sa comenteze subiectul, deputatul ucrainean Nikolai Tomenko estima ca -tot ceea ce s-a intamplat in Georgia se poate repeta in oricare dintre fostele republici sovietice, actuale membre ale Comunitatii Statelor Independente. Schema de desfasurare a alegerilor este general valabila pentru toti acesti subiecti: dupa alegeri, opozitia iese la rampa, acuza fraude electorale, cheama in ajutor comunitatea internationala si cere sprijinul populatiei. E adevarat, pana acum acest scenariu nu a avut efectul scontat, dar iata ca Georgia face, din acest punct de vedere, primul pas-, explica Tomenko. Nu s-a lasat asteptata nici reactia presedintelui Vladimir Putin. In opinia liderului de la Kremlin, -schimbarea conducerii georgiene este consecinta directa a greselilor comise de aceasta-. Argumentandu-si ipoteza, el a declarat ca intreaga politica externa promovata de Tbilisi a fost construita -fara a se tine cont de radacinile istorice si culturale ale poporului georgian, de realitatile geopolitice-. Pe acest fundal, un alt cotidian moscovit, -Vremia novostei-, avertiza ca evenimentele din Georgia ar putea ameninta pozitia din aceasta tara a companiilor Gazprom si EES Rossia. In repetate randuri, amintea publicatia, adversarii politici ai lui Sevardnadze au declarat ca Georgia trebuie sa -devina independenta fata de livrarile de gaze naturale si electricitate din Rusia. Reluand afirmatiile consilierului american pentru politica energetica in zona Marii Caspice, Steven Mann, Burdjanadze, Saakasvili si Jvania au incercat sa convinga opinia publica de faptul ca negocierile cu Gazprom nu au fost -transparente si ca instalarea in tara a marii companii ruse nu inseamna altceva decat o tentativa clara de boicotare a proiectelor energetice angajate de Tbilisi cu sustinerea Statelor Unite-.