Irakul si-a eliminat armele de distrugere in masa in 1991

O noua lovitura pentru Statele Unite. Hans Blix, fostul sef al inspectorilor ONU, a lansat ipoteza ca regimul de la Bagdad a spus adevarul Consiliului de Securitate, in decembrie anul trecut, intr-un raport ce sustinea ca statul arab nu dispune de arme de distrugere in masa.

Blix, care nu de putine ori a sugerat ca asupra sa ar fi fost exercitate anumite presiuni pentru realizarea unui dosar net antiirakian, face trimitere la declaratia remisa Consiliului de guvernul Saddam Hussein, rapid categorisita drept falsa si incompleta de Statele Unite si Marea Britanie, care au acuzat Bagdadul de incalcarea Rezolutiei 1441 referitoare la dezarmarea Irakului, principalul motiv al interventiei militare.

-Am cautat trei luni si jumatate si nu am gasit nimic-, a spus Blix, care inclina sa creada ca Irakul a ales sa distruga tot armamentul chimic si biologic de care dispunea in 1991. Diplomatul suedez, acum la pensie, a accentuat ca experti britanici si americani se afla in Irak de cateva luni si au avut ocazia de a interoga personaje-cheie de la Bagdad, fara a reusi insa sa gaseasca temutele arme ale lui Saddam. Lucrurile vor fi mai clare la sfarsitul lunii, cand o echipa americana condusa de CIA va prezenta rezultatele muncii de pe terenul irakian.

In ofensiva sa, Blix a nominalizat chiar doua personaje-cheie de la Casa Alba – secretarul de stat Colin Powell si consilierul prezidential pe probleme de securitate nationala, Condoleezza Rice. -Au sperat si ar fi fost fericiti ca noi sa fi spus ca am descoperit dovada impotriva Irakului. Iar atunci cand nu am facut-o, ei bine, au fost dezamagiti. Iar atunci au reinterpretat datele furnizate de propriile servicii de informatii-, a acuzat fostul sef al inspectorilor ONU, accentuand insa ca nu vrea sa sugereze ca Washingtonul ar fi mintit in mod constient, ci doar s-a grabit sa traga concluziile.

In sprijinul celor spuse de Hans Blix vine si cel mai recent discurs al presedintelui George W. Bush. Mentionand in treacat ca regimul de la Bagdad a derulat programe de fabricare a armamentului de distrugere in masa, dar fara a detalia daca acest lucru se intampla si inaintea interventiei militare de anul acesta, Bush a preferat sa se axeze pe caracterizarea Irakului drept placa turnanta a luptei antitero. Dimensiunile globale ale misiunii americane in Irak si suma exorbitanta solicitata Congresului pentru anul viitor – 87 miliarde de dolari pentru Irak si Afganistan – au starnit nemultumirea congressmenilor.

Acestia s-au declarat insa dispusi sa aprobe cererea presedintelui, daca acesta da socoteala ce va face cu banii. Pentru prima data de la izbucnirea crizei irakiene, Casa Alba a furnizat un plan financiar detaliat pentru Irak: 66 miliarde pentru lupta antitero a Pentagonului, 21 miliarde reconstructia in Irak si 800 milioane pentru Afganistan.

Obtinerea zecilor de miliarde de la Congres este partea cea mai usoara a misiunii lui Bush. Strangerea unor trupe care sa sprijine fortele americane din Irak este un proces mult mai dificil, ce va fi discutat sambata aceasta, la Geneva: la initiativa secretarului general al ONU, Kofi Annan, in orasul elvetian se vor intalni sefii diplomatiilor din cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate.

Procesul diplomatic este cu un pas mai aproape de linia de formare a unei forte multinationale sub comanda americana, dupa ce Franta a declarat ca ia in considerare trimiterea a circa 10.000 de militari in Irak, iar Germania si Rusia, care refuza sa contribuie cu trupe, s-a oferit sa ajute la antrenarea fortelor de politie irakiene, sarcina careia Ungaria nu ii poate face fata singura. In plus, Liga Araba a acceptat reprezentarea Irakului la forumurile din regiune de catre Consiliul de guvernare de la Bagdad, o cvasirecunoastere a situatiei impuse de fortele de ocupatie anglo-americane.